duminică, 25 octombrie 2009

O zi perfecta

Pentru ca de ieri s-a oprit ploaia, am decis ca azi- dupa micul-dejun, sa facem o plimbare în padure, sa ne clatim ochii si sa ne limpezim gândurile în mijlocul naturii pure. Sotul meu- ca un motiv suplimentar- a luat cu el un cos, sa adune ciupercute. (Trei a gasit si nici de astea nu a fost sigur ca sunt din cele comestibile gelakguling )
Daca la început vremea a fost...cât poate sa fie de frumoasa într-o zi de toamna târzie, dupa vre-o doua ore în care am mers zig-zag prin padure, cerul a-nceput sa cearna, mai întâi o burnita fina apoi margelute de diamant...Mai departe, la fiecare pas, ploaia a devenit tot mai puternica si a reusit sa-mi spele speranta ca vom regasi refugiul de pe marginea soselei - unde parcasem masina. Sotul meu însa, sigur la milimetru, s-a comportat ca si când ar fi avut un sistem de navigatie implantat în..Egal!
Am reusit sa urcam în masina exact în momentul în care ploaia curgea în siroaie!
Uf! si acum ce-i de facut?! Uzi pana la piele, încercând cu servetele de hârtie sa ne stergem parul din care picuri mari ni se prelingeau pe fete, am adoptat "Planul 2": sauna-înnot.
Uite asa, am ajuns sa petrecem dupa-amiaza printre miresme de mandarin, esente de lamâie, uleiuri de migdale, aburi, valuri si masaje...
Seara, pentru ca "fetitele" noastre ne asteptau acasa flamânde - dupa ce toata ziua au învatat pentru scoala ( fikir oare?) - am pornit sa pregatim un meniu...ca de duminica! Muschi de porc, cartofi cu rosmarin si sos de ciupercute (cumparate sâmbata dimineata în piata), iar ca desert: ananas cu pasta proaspata de menta.
Seara târziu, satisfactia ca am reusit sa facem din aceasta duminica -o zi perfecta- a fost un pic mai mare decât regretul ca...weekend-ul e pe sfârsit ...

video

8 comentarii:

  1. Ha-ha...si eu am un simtul orientarii foarte slab...ca dealtfel majoritatea femeilor :-)
    In rest...meniul excelent, pozele fantastice!

    RăspundețiȘtergere
  2. Abia azi am reusit sa vad pozele, cu atat mai bine cu cat au fost mai multe. Ieri, nu inteleg de ce, mi se bloca browserul. Ai o viata foarte rafinata si frumoasa.
    E uimitor cat de multa verdeata este la sfarsitul lui octombrie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai dreptate...este înca aproape totul verde. Probabil înghetul va surprinde natura în aceasta ipostaza, mult nu va mai dura.

    Sâmbata seara am reusit cu greu sa introduc Smilies in postare si comentarii, dar ceva totusi nu a functionat...asa ca duminica seara am renuntat, revenind la varianta clasica :-(

    RăspundețiȘtergere
  4. Chiar ma intrebam cum ai reusit sa le pui. Erau simpatice.

    RăspundețiȘtergere
  5. e grozav cum postezi tu! Asa de fain ai scris ca parca am fost si eu cu voi! Iar pozeleeee- excelente! si muzica-oooo! melancolica...cine cânta?

    RăspundețiȘtergere
  6. Ma bucur Liliana si-ti multumesc pt. compliment.
    Pentru fundalul muzical am ales aici Don McLean - Castles in the air...Melodia mea de suflet din repertoriul lui McLean ramâne însa Vincent( Starry, starry night) :-)

    RăspundețiȘtergere
  7. Toamna si dragostea voastra au facut-o perfecta,dragilor! Cu siguranta! Asemenea clipe sunt de neuitat! Ele salasluiesc in mintea noastra si ne intoarcem acolo ori de cate ori simtim ca ne putem incarca.

    L'Automne

    RăspundețiȘtergere
  8. L'Automne,
    oare de ce avem senzatia ca tot ce este frumos, dureaza prea putin?
    Dar ai dreptate, undeva, într-un sertaras, se stocheaza totul; de câte ori ne cuprinde nostalgia, gasim drumul inapoi, cu ochii închisi :)

    RăspundețiȘtergere