O zi perfecta

Pentru ca de ieri s-a oprit ploaia, am decis ca azi- dupa micul-dejun, sa facem o plimbare în padure, sa ne clatim ochii si sa ne limpezim gândurile în mijlocul naturii pure. Sotul meu- ca un motiv suplimentar- a luat cu el un cos, sa adune ciupercute. (Trei a gasit si nici de astea nu a fost sigur ca sunt din cele comestibile )
Daca la început vremea a fost...cât poate sa fie de frumoasa într-o zi de toamna târzie, dupa vre-o doua ore în care am mers zig-zag prin padure, cerul a-nceput sa cearna, mai întâi o burnita fina apoi margelute de diamant...Mai departe, la fiecare pas, ploaia a devenit tot mai puternica si a reusit sa-mi spele speranta ca vom regasi refugiul de pe marginea soselei - unde parcasem masina. Sotul meu însa, sigur la milimetru, s-a comportat ca si când ar fi avut un sistem de navigatie implantat în..Egal!
Am reusit sa urcam în masina exact în momentul în care ploaia curgea în siroaie!
Uf! si acum ce-i de facut?! Uzi pana la piele, încercând cu servetele de hârtie sa ne stergem parul din care picuri mari ni se prelingeau pe fete, am adoptat "Planul 2": sauna-înnot.
Uite asa, am ajuns sa petrecem dupa-amiaza printre miresme de mandarin, esente de lamâie, uleiuri de migdale, aburi, valuri si masaje...
Seara, pentru ca "fetitele" noastre ne asteptau acasa flamânde - dupa ce toata ziua au învatat pentru scoala ( oare?) - am pornit sa pregatim un meniu...ca de duminica! Muschi de porc, cartofi cu rosmarin si sos de ciupercute (cumparate sâmbata dimineata în piata), iar ca desert: ananas cu pasta proaspata de menta.
Seara târziu, satisfactia ca am reusit sa facem din aceasta duminica -o zi perfecta- a fost un pic mai mare decât regretul ca...weekend-ul e pe sfârsit ...