Cerul la sfârsit de an

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

An Nou cu sanatate si numai bucurii! La multi ani!

Zile de Advent în Augsburg

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Ajun de Mos Nicolae

☺ Sanatate si numai bucurii!

Micul marinar si primul contact cu marea cea mare

Imagini "furate" pe plaja de la Sfântu Gheorghe - august 2015

Lumea de celuloid

pentru rubrica "Clubul cinefililor"
♦ Fracture (2007) - o comproductie americano-germana, în regia lui Gregory Hoblit, un film exceptional cu doi actori exceptionali în rolurile principale: Anthony Hopkins si Ryan Gosling. Un film încarcat de emotii si mister, o dragoste fara viitor si exercitiul unei crime perfecte.
Un film captivant, surprinzator, un thriller psihologic foarte reusit. Nota mea: 10
♦ Memento (2000) - un film american neo-noir psychological thriller în regia lui Christopher Nolan. Un film uluitor care ne face martorii unei psihoze, un film care-ti capteaza atentia din primele clipe si te tine în suspans pâna la ultimele secvente.
O poveste de viata incredibila, un film care te oblige sa privesti dincolo de aparentele înselatoare ale realitatii. Nota mea: 10

Der Christkindlesmarkt 2015 ist eröffnet!

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"


(surse fotos: Augsburgerchristkindlesmarkt, FB-Augsburgerchristkindlesmarkt)

La multi ani, România!

Personalitati românesti, pe care le-am ales sa faca parte din tabloul "La multi ani, România!"(privind tabloul de la stânga spre dreapta si de sus în jos):
Ciprian Porumbescu (1853-1883)
Mihai Eminescu (1850-1889)
George Eneescu (1881 -1955)
Spiru C. Haret (1851-1912)
Alexandru Ioan Cuza (1820-1873)
Grigore Antipa (1867-1944)
Smaranda Braescu (1897-1948)
Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907)
Emil Cioran (1911-1995)
Martha Bibescu (1886-1973)
Maria Virginia Andreescu Haret (1894-1962)
Nicolae Grigorescu (1838-1907)
Julius Popper (1857-1893)
Maria Drăgescu (1912-2013)
Constantin Brâncuși (1876-1957)
Gheorghe Cârțan (1849-1911)
Elena Văcărescu (1864-1947)
Nicolae Iorga (1871-1940)
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (1867-1935)
Hariclea Darclée (1860-1939)
Anghel Saligny (1854-1925)
Aurora Gruescu (1914-2005)
Maria Rosetti (1819-1893)
Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851)
Nadia Comăneci (1961)
Henri Marie Coandă (1886-1972)
Jean Negulesco (1900-1993)
Iuliu Maniu (1873-1953)
Ștefan Odobleja (1902-1978)
Regina Elisabeta a României / Carmen Sylva (1843-1916)
Ion Luca Caragiale (1852-1912)
Elisabeta Rizea (1912-2003)
Regele Mihai I (1921)
Mircea Eliade (1907-1986)
Maria Tănase (1913-1963)
Ion Creangă (1837-1889)
Marin Preda (1922-1980)
Nicolae Balcescu (1819-1852)
Regele Carol I al României (1839-1914)
Constantin Noica (1909-1987)
Vasile Alecsandri (1821-1890)
Lucian Blaga (1895-1961)
Traian Vuia (1872-1950)
Elvira Popescu (1894-1993)
Nicolae Titulescu (1882-1941)
Emil Racoviță (1868-1947)
Nichita Stănescu 81933-1983)
Mihail Kogălniceanu (1817-1891)
Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973)
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008)
Elena Negruzzi (1876-1949)
Aurel Vlaicu (1882-1913)

Zurla la plaja

Sfântu Gheorghe august 2015 - Zurla

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Anii '40 sau anii '60?

pentru rubrica "Meloman pentru o zi"

Meserii, destine, experimente...

pentru rubrica "Clubul Cinefililor"

♦ The dresser (2015) - o readaptare a piesei de teatru de mare succes pe Broadway si West End, având ca tema îmbatrânirea umar la umar a actorului si a cabinierului ca devotat asistent personal. Un film deosebit, cu o distributie de zile mari: Anthony Hopkins, Ian McKellen, Emily Watson, Sarah Lancashire si Edward Fox. Un film trist, despre stralucirea pe scena si obscuritatea din spatele cortinei, despre talent si devotament, despre dorinte disimulate, despre faima, familie si prietenie. Nota mea: 9
♦ The Martian (2015) - adaptare a romanului omonim semnat de Andy Weir, un science fiction reusit, mult-mult mai reusit decât Gravity (2013)! Tema filmului este mult visata misiune umana pe planeta Marte. Alte filme cu tema asemanatoare: Robinson Crusoe on Mars (1964), Total Recall (1990), Mission to Mars (2000), Red Planet (2000).
În rolurile principale: Matt Damon si Jessica Chastain. Actiunea din film se petrece în anul 2035, este o poveste emotionanta, cursiva, ce combina reusit actiunea si suspansul, oferind spectatorului placerea de a se bucura de o poveste cu adevarat surprinzatoare. Scenele spatiale sunt impresionante, imaginile Planetei Rosii sunt spectaculoase. Nota mea: 9
♦ Experimenter (2015) - un film biografic, bazat pe contoversatul Experiment Milgram din anul 1961, condus de renumitul sociopsiholog Stanley Milgram - una dintre cele mai importante figuri din istoria psihologiei sociale. Devenit profesor de relatii sociale la Harvard University, Stanley Milgram este nascut în Bronx (New York City) în anul 1933, mama este românca si tatal ungur - evrei refugiati în SUA.
Pe lânga prezentarea cutremuratoarei concluzii a experimentului de obedienţa fata de autoritate, filmul expune idei fascinante si tulburatoare despre natura umana. Sunt posibile motive pentru actele de genocid, de cruzime si brutalitate care au avut loc în Al Doilea Razboi Mondial - ororile care au uimit si au intrigat lumea întreaga.
Am retinut câteva citate: "Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte" - Søren Kierkegaard
"Am putea spune ca suntem marionete. Cred însa ca suntem marionete cu perceptii si capacitate de conștientizare. Din când în când putem vedea sforile si poate constiinta noasta este primul pas catre eliberare" - Stanley Milgram.
În film apare si psihologul evreu nascut în România - Serge Moscovici, primul președinte al Asociației Europene de Psihologie Socială Experimentală (Maison des sciences de l'homme - Paris), devenit renumit în special pentru cercetările facute în influența minorităților asupra majorităților.
În rolul profesorului si al sotiei acestuia - Peter Sarsgaard si Winona Ryder.
Este un film profund, trist, greoi, care însa merita întreaga atentie! Nota mea: 9
Si ca sa ramân la aceeasi tema a experimentelor socio-psihologice, recomand si filmul "The Stanford Prison Experiment" (2015), despre experimentul pornit de la ideea de a afla ce impact are asupra comportamentului individual contextul social dintr-un anumit moment, folosind studenti voluntari.

Bucuresti, vara...

pentru rubrica "Reflexii in oglinda"

Îndragostitii

... nu au nevoie de cuvinte :)

Noiembrie cald

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Autovehiculele care trec pe lânga noi

Atunci când sunt la drum lung pe sosea, pentru a combate plictisul si oboseala, privirile-mi cauta neobisnuitul, frumosul sau ciudatul ce se deruleaza dincolo de geamuri. Fantezia face asocieri hazlii sau creaza scurte povesti, astfel ca timplul capata alta dimensiune.
Spre exemplu, cum sa nu zâmbesti când în fata ta autocamionul are sigla "Omul galben" (Gelbmann) si imediat în spatele lui ruleaza un Fiat în culoarea lamâniei? Sau, când îti este sete si în fata ochilor apare o reclama cu invitatie la bere si nu mai sti daca este realitate sau imaginatia îti joaca feste, tabloul încadrându-se perfect în peisajul cu cer albastru si norisori albi ca spuma de pe gâtul halbei cu bere.

Vesela este si masinuta alba cu buline rosii care lasa parca în urma ei aroma de ciocolata cu lapte si crema de cirese. Îti vine sa deschizi geamul, sa întinzi mâna si sa te servesti din batonul desenat pe portiera.
Într-o gradina - înainte de a intra pe autostrada Sibiu-Sebes, între zorele si caprifoi este "plantat" un avion america tip Douglas, cu elicele vopsite în culorile tricolorului românesc... Acum inofensiv, bombardierul serveste doar ca umbrar... De gustibus non est disputandum!☺

Banii nu aduc fericirea...

pentru rubrica "Clubul Cinefililor"

♦ Felices 140 (2015) - este un film spaniol, o comedy-drama în regia lui Gracia Querejeta.
Elia, personajul principal al filmului, este medic veterinar, îsi iubeste meseria si are propriul cabinet, este o femeie frumoasa, necasatorita dar curtata si... proaspata câstigatoare a loteriei EuroMillions. Pentru ca fericirea sa fie completa, doreste sa fie înconjurata de familie si prieteni în ziua când împlineste 40 de ani, ocazie cu care si-a propus sa-i anunte pe toti ca a câstigat 140 milioane de Euro. Pentru serbare, închiriaza o vila super-luxoasa la malul marii si pregateste pentru musafirii numai delicatese. Efectul asupra invitatilor este cel scontat, toti sunt muti de admiratie.
Printr-o turnura neasteptata, aceasta atmosfera pictata în roz devine brusc gri... Situatia nou creata face ca fiecarui invitat sa-"i pice masca", noua înfatisare înspaimântându-i în primele minute chiar si pe ei înşişi. Se obisnuiesc relativ repede si mai departe, fiecare savureaza noua ipostaza. Se spune ca "Banul este ochiul dracului" sau ca "Banul face din om neom"... Si se mai spune ca "Cel mai singur om din lume este cel ce are prieteni doar datorita banilor"... Filmul are cele mai bune exemplificari ale acestor proverbe! Nota mea: 9
♦ Jenny's Wedding (2015) - este un film american independent comedy, scris si regizat de Mary Agnes Donoghue. În rolurile principale: Katherine Heigl, Alexis Bledel, Tom Wilkinson, Linda Emond si Grace Gummer. Este un film ce scoate în evidenta atmosfera localitatilor mici în care fiecare cunoaste pe fiecare si important nu este cum te simti ci, ce parere au vecinii despre tine! Familia Farrell este bine-vazuta în comunitate, parintii sunt casatoriti de peste un sfert de secol, se iubesc si se respecta. Cei trei copii ai lor sunt realizati si si-au întemeiat propriile familii, mai putin fiica cea mare care, într-un final îsi face curaj si spune familiei ca este lesbiana. Socul este mare în primul rând pentru parintii care nu au banuit nimic si care acum, trebuie sa-si învinga propriile prejudecăţile si sa înfrunte bârfele vecinilor, mai ales ca Jenny, dupa ce a facut marturisirea, a anuntat ca intentioneaza sa se casatoreasca imediat cu iubita ei. Framântarile, temerile, respingerile si în final acceptanta sau neacceptanta, sunt stari sufletesti si reactii ce difera de la persoana la persoana. Sunt procese ale cunoasterii de sine ce reflecta valorile si reperele existentiale ale persoanelor implicate. Sentimentul de dragoste si devotament este puternic în familia Farrell si filmul are happy end. Nota mea: 8

Reîntoarcerea la inocenta

pentru rubrica "Clubul Cinefililor"

"Return to innocence" ar putea fi un alt nume potrivit pentru filmului "Chloe and Theo"...
"Chloe and Theo" este un film independent-drama regizat de Ezna Sands, avându-i în rolurile principale pe inuitul Theo Ikummaq si actorii americani Dakota Johnson, Mira Sorvino si Andre DeShields. Filmul a primit scorul Metacritic 24 si 0% Rotten Tomatoes... Asa ca nu-mi vine pe limba o expresie mai potrivita ca "Shit happens"! Sorry!
De ce nu place acest film anti-comercial?! ;) Mda... poate pentru ca ne spune pe sleau ca suntem o turma condusa prin intermediul televiziunii?! "Televizoarele voastre va spun sa conduceti masini, cu toate ca nu va puteti misca din cauza ca orasul este prea aglomerat si poluat. Televizoarele îsi bat joc de felul în care aratati si aceasta va afecteaza fericirea... Ce poate face liderul vostru în legatura cu firea voastra, când toti sunteti corupti, când viata voastra de zi cu zi se bazeaza pe consum, lacomie si risipa?! Sunteti nefericiti si veti ramâne nefericiti pâna când veti consuma totul."... acestea sunt în film, vorbele reprezentantului Arcticii. Un inuit veritabil care povesteste ca vine dintr-o lume alba si frumoasa. "Zapada si linistea te urmaresc si îti ofera siguranta ca stai pe un pamânt sacru. Dedesubtul pasilor sunt catedrale de gheata care gazduiesc o viata."
Nu sunt fan Bruce Lee, însa personajul Chloe este si mi-a placut raportul pe care l-a facut la proverbul chinezesc "Când degetul înteleptului arata Luna, idiotul se uita la deget". Chloe îl citeaza pe Bruce Lee (din filmul "Intrarea dragonului"): "Nu te uita la degetul care arată spre lună, pentru că asa vei pierde toată splendoarea cerului!  Adica - nu sta pe gânduri, simte profund si actioneaza!"
Mie filmul mi-a placut! Este un film emotionant, daca stii sa asculti, este un film profund, daca ai rabdare sa întelegi simplitatea mesajului: "Daca poti sa faci o mica schimbare în bine, nu sta pe gânduri, fa-o![...] Este vremea unei revolutii a mintii!"... Suntem în ceasul doisprezecelea, însa mai exista speranta!
Chiar daca sunt în minoritate, eu acord filmului nota 9! ☺ Si recomand aceasta" legenda a soarelui furios".

Noiembrie la lacul Stanberg

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Rosioare

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Happy Halloween!

Un Halloween fa-booooo-los! ☺

Desene animate pentru adulti si nu numai ;)

~ ~ pentru rubrica "Clubul cinefililor"~~
Inside out (2015) - este un film cu animaţie computerizată în trei dimensiuni, produs de studioul Pixar Animation si lansat de Walt Disney Pictures. Daca va este dor de lumea copilariei, va recomand sa vizionati neaparat acest film. Este o poveste super simpatica, sensibila si gingasa, în care personajele principale sunt fetita de 11 ani - Riley si cele cinci personificări ale emoțiilor: bucuria, tristetea, dezgustul, frica și furia.
Sunt de parere ca este cel mai bun film de animatie al anului 2015!

Din seria desenelor animate mult îndragite în anii '70 - '90: Creionul fermecat si The Fruitties. Ce mult a evoluat arta a-VII-a bis ☺

PS: desenul face parte din "Colectia de Aur" a familiei mele si dateaza din anul 1996 ☺

Ultima zi din octombrie

Mersul pe jos e periculos! ☺

pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

Hanu' Berarilor - Casa Elena Lupescu

Restaurantul face parte din marca comercială românească "Hanu’ Berarilor" si este gazduit de o cladire cu însemnătate istorică, înscrisa în anul 2010 pe lista monumentelor culturale publicată de Ministerul Culturii și Patromoniului Național.
În Lista Monumentelor Istorice, casa figurează ca aparținând Elenei Lupescu, marea iubire a Regelui Carol al II-lea, dar în mod suspect orice legătură cu această doamnă a fost ștearsă din istorie.
Clădirea are un accent vertical asemănător unui foișor, este amplasată într-o zonă centrală a Bucureștilor, retras de la aliniament și oferă imaginea unei arhitecturi rezidențiale pitorești destul de atipică pentru cerințele urbanistice din momentul construcției. A fost ridicata în anul 1900 într-un stil arhitectural greu de definit, înglobând în mod armonios elemente din stilurile: neogotic, neoromânesc, rustic normand, stil chalet și Art Nouveau, la care se adaugă în special la interior, motive clasice și neobizantine.

Deși inițial construită ca o locuință, are centrat în interiorul ei un amplu hol de onoare, pe două niveluri, cu rol de sală de bal sau banchet. În forma sa originală, casa avea un spațiu destinat orchestrei. La parter, în jurul acestei săli centrale, sunt construite patru spații care funcționau ca saloane de primire (sufragerii). Etajul întâi păstrează în linii mari aceeași dispunere a spațiilor de la parter, accesul făcându-se pe o scară în spirală. Etajul al doilea a fost destinat probabil, dormitoarelor, iar mansarda unor spații de servicii.
Câteva ferestre sunt unicat - fereastra Art Nouveau în formă de potcoavă din fațada laterală și ușa-fereastră triforă, cu balcon pe console, a foișorului.
Restaurantul își are are sălașul aici din anul 2011, are specific culinar și ambiental românesc interbelic, păstrând elemente de mobilier din recuzita originală și rețete culinare autentice.
Adresa? Bd. Pache Protopopescu, nr. 51, Bucuresti ☺

Cad frunzele

însa florile sunt o minune! Trâmbite colorate si parfumate...



pentru mai multe explicatii, vezi -- Trompeta Îngerului

Aniversarea

Dianei...

Leapsa cu intrebari de cinefil

Piratul cinefil, m-a provocat la o leapsa... cu întrebari tare ciudate! M-am straduit sa raspund ☺
1. Dacă ar fi să pornești într-o călătorie, ce personaj dintr-un film ai alege să te însoțească? -- Forrest Gump
2. Alături de ce actor ți-ai dori să joci într-un film? -- Bruce Willis
3. Care este filmul pe care vrei să uiți că l-ai văzut vreodată? -- nu am asa ceva!
4. Ce film te-a impresionat cel mai mult în ceea ce privește efectele speciale? -- Inception (2010)
5. În scenariul cărui film ai dori să faci mici modificări? -- City of Angels
6. Care-i coloana sonoră preferată? -- Dirty Dancing, Twin Peaks, Ghost, etc
7. Care este numele care te face să vrei neapărat să vezi un film, fără ca măcar să știi despre ce e vorba? (actor, regizor, scenarist etc.) --  regizorul Woody Allen
8. Ce-ai prefera? O apariție de 2-3 minute în filmul preferat sau șansa de a lucra cot la cot cu regizorul pe parcursul întregului film, dar fără să-ți apară numele undeva? -- nu pot sa raspund la întrebre, pentru ca sunt constienta ca nu am habar nici de a interpreta un rol si nici de a regiza un film ☺ însa mi-as dori sa fiu pe platoul de filmare, de la început pâna la sfârsit - sa vad cum decurge munca de creatie! :)
9. Alege două filme pe care ai vrea să le combini în unul singur. -- oricât mi-as forta imaginati, nu vad ce filme as putea sa combin!
10. Marvel sau DC? -- ... Marvel
La rândul meu, ofer leapsa spre amuzament Dianei, Suzanei si bineînteles celor carora le face placere.

Jurnal de Vacanta de vara - Capitala în vara anului 2015 (4)

(continuare la "Muzeul George Enescu")
Între vizitarea muzeului si recitalul la care am asistat în seara acelei zile la Palatul Cantacuzino, am petrecut orele plimbându-ne pe Calea Victoriei, spre centrul vechi al Bucureștiului.
Unul dintre poetii pe care si eu si Pandhora îl adoram este Nichita Stanescu si între amintirile imortalizate în imagini, exista bineînteles si fotografia "Nichta si noi" (fotografia este facuta în fata bustului poetului din parcul "Nicolae Iorga")
Am trecut de Casa Vermescu si Casa Grădişteanu-Ghica, ascultând povestile spuse de Pandhora despre Podul Mogoșoaiei si vechii proprietari ai superbelor cladiri ce se înalta de-o parte si de alta a bulevardului. Între str. Gheorghe Manu si  Bd. Dacia fiecare cladire merita fotografiata! Declarate monumente istorice si arhitecturale, cele mai multe adapostesc institutii sau muzee, unele sunt amenajate dupa gustul actualilor propietari, altele sunt uitate si lasate în paragina. Nici chiar batrânii copaci nu pot acoperi cu frunzisul bogat defectele acestor triste ruine.
Casa Cesianu (fostul teatru de revista Constantin Tanase sau fost Casino Victoria) are zidurile mâzgălite si intrarea închisa cu placaj. Tot pe lista caselor care plâng, se înscrie si Casa Algiu - Toma Stelian. Bucurestiul este categoric un oras al contrastelor!

Undeva, dupa fostul sediu Petrom (arhitect G. M. Cantacuzino), am descoperit un boutique ce expunea în vitrina bijuterii. Am intrat, curioasa fiind ce fel de piatra este cea roz-antic si mi s-a spus ca este radacina de rubin. Privind inelul de aproape, nu mi-a mai placut atât de mult montura si cu toate ca magazinul avea multe alte inele, doar aceasta piatra roz m-a fermecat. Din pacate am observat ca era singurul. Cu glas stins, vânzatoarea a spus ca ar mai fi un singur inel, care însa nu s-a potrivit pâna acum niciunei cliente, fiind prea mic. A mai murmurat ca din cauza monturii speciale, nu poate fi modificat si l-a scos dintr-un dulap... A fost dragoste la prima vedere! L-am încercat pe deget si s-a potrivit, asa ca l-am platit si al meu a fost! ☺ Pandhora s-a bucurat pentru mine si a spus ca precis asa a trebuit sa fie - inelul m-a asteptat!
Ne-am continuat plimbarea pe Victoriei, am trecut pe lânga Radisson blu si magazinul Gucci si am intrat în Piata George Enescu. Am privit Ateneul si ne-am amintit de vara în care am vizitat monumentul, împreuna cu Alina (voi reveni cu un articol).

Ajunsi în dreptul Muzeului Național de Artă al României ne-am propus din nou ca în prima zi cu ploaie sa-l vizitam. Cu toate ca pe timpul vacantei noastre în Bucuresti începând cu urmatoarea zi au urmat numai zile cu ploaie, s-a întâmplat ca tot nu am ajuns aici! L-am trecut din nou pe lista "pentru data viitoare" ☺
Am traversat Piata Revolutiei cu Biblioteca Centrală Universitară si Statuia ecvestră a lui Carol I. Privind "Memorialul Renașterii" m-am înfiorat stiind ca aici au fost investiti 56 de miliarde de lei!...
Cu spatele la Palatul Senatului (fostul sediu al Comitetului Central al PCR), statuia modernista, o reprezentare sintetica a lui Iuliu Maniu - mitul PNTCD. De vizavi vegheaza de trei veacuri Biserica Cretzulescu , marcând bariera de nord a orașului de odinioara, pe "ulița cea mare" ("Podul Mogoșoaiei"). Alaturi, bustul sub forma de cruce, ridicat în memoria unui alt lider PNTCD - Corneliu Coposu, la un an dupa decesul acestuia.

Am strabatut strada cu magazine si am ajuns în fata impozantului Grand Hotel Continental, aflat pe lista "caselor care nu mai plâng". Am trecut mai departe pe lânga Palatul Telefoanelor, sala Teatrului Ţăndărică, Teatrul Odeon si Casa Capșa.

La ora la care am ajuns în fata Palatul Cercului Militar Național, vara dadea semne clare ca vrea sa-si ia o pauza de la noi! Ni se facuse frig si foamne, asa ca ne-am oprit la o terasa pe Lipscani. Înainte sa comandam de mâncare, am cionit câte un țoi cu țuică de prune. Apoi ne-am ospatat asa cum o fac românii - ciorba de fasole boabe si salata de ceapa rosie, mici de Obor, costite de purcel la gratar si cartofi taranesti. Ne-am stins setea cu câte un Ursus! ☺

Cu toate ca "am jurat" ca nu mai mâncam nimic toata ziua, seara, dupa sepctacolul în memoria marelui Enescu de la Palatul Cantacuzino, am servit câte o prajitura la Puzzle Café.
Ghiftuiți pâna la limita de explozie, obositi dupa o zi plina dar deosebit de încântati, ne-am despartit de Pandhora în Piata Victoriei. Un taxi ne-a dus în goana spre locuita, printr-un tunel de lumini.