De o saptamâna dormim separat

Doi ani am fost ocoliti de gripe, saptamâna trecuta însa tot s-a lipit una de noi. O gripa usurica, fara temperatura sau alte complicatii, doar cu nas înfundat si crize de stranut pâna la ochi înlacrimati.
Sotul meu este unul care sforaie rar si ne-am obisnuit ca, daca ma deranjeaza - fara suparare - îl împung usor cu cotul si... readormim amândoi imediat.
De când însa este gripat, sforaie ca un balaur furios cu sapte capete! Figura cu înghioltitul nu mai ajuta. Asa ca de o saptamâna dormim separat. Ori eu, ori el, la miezul noptii ne luam plapuma si perna, picaturile de nas si ne mutam un etaj mai jos, în camera de oaspeti.
Problema este ca mâine vin cei doi nepotei si ramân peste sfârsitul de saptamâna la noi. De când erau mici, ne-am obisnuit sa dormim toti în aceeasi camera - dormitorul nostru are 52 m², aer e destul :) Punem saltele direct pe mocheta, în colturi de camera pe partea mea de pat, asa încât sa-i pot supraveghea noaptea, daca sunt bine înveliti, daca le trebuie o gura de ceai, daca si daca... Si uite asa, noi doi, Marlene, Felix, ursuletul si catelul de plus am convietuit fericiti, nu ne-am deranjat niciodata. Asta pâna la ultima vizita, acum câteva luni când vocea de soricel a Marlenei, ne-a trezit în miez de noapte:
- Nu te supara Opa, poti te rog sa sforai mai încet, pentru ca nu pot sa dorm?! Multumesc Opi!
Pâna sa ne dumirim, mamaruta, cu ursuletul sub brat, a facut drumul înapoi în patul ei.
O liniste profunda s-a lasat, barbatu-meu nu s-a mai miscat, nici n-a mai respirat. Am fost prea obosita sa reactionez cumva. Printre gene am observat ceasul care arata ora doua si am readormit instantaneu.
Dimineata, nu mai stiam, a fost doar vis sau s-a-ntâplat aevea?! Am râs cu Helmut cu lacrimi ziua întreaga, repetând textul micutei de zeci de ori...Si azi ne amuzam, amintindu-ne ce clar si concis si-a exprimat Marlene doleanta si cum s-a întors linistita în culcusul ei cu ursuletul la sub brat.
Si mâine...mâine vin copiii. Ce facem?! Vor trebui sa doarma în camera de oaspeti, în definitiv nu mai sunt asa de mici sa cada din pat. Marlene are patru ani si jumatate si Felix sase.
Sunt curioasa ce mai urmeaza?! Una e clar: va fi a lot of fun & action! Ori îi obosim noi, ori ne obosesc ei pe noi! :-)