Vacanta la Roma - Colosseum

(completare la "Vacanta la Roma - Generalitati" si Vacanta la Roma - Piazza Venezia")

Sentimente din cele mai ciudate si emotii puternice pun stapânire pe turistul care paseste poarta de intrare în Colosseum. Cea mai mare constructie a Dinastiei Flaviene, una din cele mai grandioase edificii ale Imperiului Roman - este înca posibil de vizita dupa mai bine de doua mii de ani!
Amfiteatrul roman a fost inaugurat în anul 80 d.Hr. si ceremonia a durat 100 de zile! Ceea ce atunci a reprezent distractie pura, astazi catalogam ca înalta barbarie! Timp de o suta de zile, în arena amfiteatrului au fost ucise peste 5000 de animale (animale exotice aduse din Orientul Mijlociu şi Africa - lei, hipopotami, rinoceri, elefanţi, girafe, tigri, crocodili etc.), spre deliciul spectatorilor!
Timp de 450 de ani, cu mici pauze cauzate de reparaturi, arena a gazduit cele mai crude spectacole: lupte între gladiatori, luptele între sclavi - barbati, femei si animale, loterii imperiale si executii publice, decise de spectatori prin simpla ridicare sau coborâre a degetului mare - verdict ce a însemant gratierea condamnatului sau taierea capului. Pe lânga aceste spectacole numite "munera"aveau loc si simulari de bătălii navale - când arena era inundată printr-un sistem de canale, spectacole fiind numite "navalia proelia" si spectacole "sylvae" ce prezentau scene din natură. Cu ajutorul sistemului cu scripeţi şi al unor lifturi speciale, animalele şi decorurile erau aduse din subteran pe podeaua din lemn a arenei. Temelia amfiteatrului are o adâncime de 12 metri.

Locurile în amfiteatru erau repartizate în functie de rangul social. Cele mai bune locuri pentru vizionare erau în partea inferioara, lojele special rezervate împaratului si suitei erau în partea de nord. Sub forma de cruce, patru din cele 80 de bolti, erau rezervate intrarii invitatilor de onoare. Toate zonele de acces erau numerotate, la fel si locurile si fiecare spectator primea o bucata de ceramica pe care era imprimat numarul intrarii în amfiteatru si numarul locului. Respectând numarul intrarii, coridoarele circumferențiale conduceau direct spre locuri.
Autoritatile religioase intrau prin partea de sud. Senatorii aveau deasemenea locuri retinute la acest nivel. Rândurile următoare erau rezervate familiilor de patricieni, magistraţilor si cavalerilor fara funcţii în Senatul roman.
Etajul mijlociu era rezerva pentru cetatenii bogati si tot aici existau sectoarele speciale pentru soldati, preoti sau scribi. Ultimele rânduri erau ale saracilor, sirul terminându-se cu un podium din lemn, pentru locuri în picioare.

Pe timpul domniei lui Honorius, în anul 404, luptele gladiatorilor în Colosseum au fost interzise, însa în anul 523, cu ocazia realegerii lui Theodoric cel Mare, arena a mai gazduit pentru o ultima oara un spectacol munera. Încet încet, populatia a pierdut interesul pentru spectacolele non-violente din amfiteatru si edificiul a început sa se degradeze.
Începând cu secolul 6, localnicii au vazut în Colosseum o sursa bogata de "piatra de constructie" pentru case si garduri; mai târziu, saracii si-au amenajat locuinte si magazii în interiorul amfiteatrului. În plus, două cutremure puternice - în anii 847 și 1349, au avariat grandiosul edificiu roman. Colosseumul disparea putin câte putin în fiecare zi...
Abia în secolul al 18-lea, Papa Benedict al XIV-lea - unul dintre cei mai învățati și mai nobil papi ai Romei, a emis un edict prin care a interzis orice forma de comert sau mestesug în incinta Colosseumului. Spatiul a fost declarat "teren sfânt" si a demarat un program pentru reconsolidarea si restaurarea Colosseumului.

Tot în vremea lui Benedict al XIV-lea (1744), în arena Colosseumului a fost ridicata o cruce în memoria miilor de martiri care si-au pierdut aici viata. Crucea martirilor din Colosseum a fost mutata la intrarea principala în anul 1939 si astazi reprezinta un loc de pelerinaj pentru multi credinciosi din lumea întreaga. Procesiunea "Drumul Crucii" din Vinerea Mare trece în fiecare an prin Colosseum.
Începând cu Epoca Renașterii grandiosul edificiu a fost admirat, i s-a recunoscut si apreciat adevărata valoare. În secolul al 19-lea s-au asigurat zidurile dărăpănate, s-a început explorarea arheologica si monumentru a început sa stârneasca tot mai mult interesul turiștii educați din nordul Europei.

Fatada a fost restaurata în anii 1807 si 1827, interiorul în 1831, 1846 si 1930. Înainte de al Doilea Razboi Mondial, Mussolini prin ideologia nationalista de identificare a dreptului strămoșesc si definire a comunităților istorice, a ordonat sapaturi arheologice si a transformat Colosseumul în muzeu.
Astazi, Colosseumul este considerat un simbol al Romei, reprezinta una din cela mai mari atractii turistice ale Romei moderne si atrage anual peste 5 milioane de turisti.