Urmele zapezii de ieri au fost spulberate de vântul ascutit ca un cutit japonez! Un motiv în plus sa ma bucur de caldura din casa, de aroma cafelei, de moliciunea paturii în care ma cuibaresc, de muzica melancolica...Ca în fiecare vineri dupa serviciu, urmeaza tura de forta la cumparaturi.
Spre seara, o baie fierbinte la luminile candelabrului de ceara si o ceasca de ceai vor aduce cu siguranta viata din nou la echilibru.
Toamna are totusi farmecul ei!
Mai ales daca ne uitam la aceste poze pe care le-ai afisat.
RăspundeţiŞtergerePozele sunt de azi, din Piata de Stat- în centrul orasului;
RăspundeţiŞtergereCulorile toamnei sunt de-a dreptul superbe...Fara vant, ploaie, lapovita si ninsoare m-as bucura mai mult, însa...asa e natura!;-)
Nu m-am mai putut dezlipi de prin "odaile" casutei tale fermecate,draga mea. Am ramas prizoniera aici din placere,din fascinatie,cu bucurie. Si desi m-am luptat enorm cu neputintele de azi ale internetului(ba deschide,ba trebuie sa astept un veac),am asteptat rabdatoare sa te citesc si sa respiram impreuna acelasi aer de toamna tarzie,fantastica. M-am inarmat cu liniste,mi-am adus o cafea mica,mica desi nu obisnuiesc sa beau cafea!,doar pt a ma simti mai aproape de tine si de emotia acestor pagini neasteptat de frumoase.
RăspundeţiŞtergereIti multumesc pt lectia de romantism a acestor minunate ore!
Cu bine!
L'Automne
A,era sa uit! Si..daca prezenta mea ti se pare cel putin agreabila,voi reveni curand(si daca nu...tot vin cu placere!). Garantat!
RăspundeţiŞtergereSeninul primaverii de-afara sa ti se transfere-n suflet!
Pe curand,Carmen!!
L'Automne
L'Automne,
RăspundeţiŞtergereîti multumesc din suflet pentru frumoasele cuvinte! îmi pare rau pentru inconvenientele provocate la deschiderea paginilor. Mi s-a mai spus, probabil este prea plin blogul meu(?!) poate trebuie sa-mi iau o noua pagina; de pierdut nu ne vom pierde, cu siguranta! Doamna Toamna ma gaseste în fiecare an, punctual sa mai adauge un an vârstei mele :))
Te astept cu drag, oricând si oriunde!