luni, 14 septembrie 2009

A început scoala

si ca in fiecare an, ma cuprinde nostalgia anilor de liceu... Ce vremuri!
Apartin uneia din generatiile anilor '80, cu uniforme, numere matricole, fetele cu cordelute, baietii cu frizuri militaresti....
Scoala incepea intotdeauna cu doua saptamani de "munci agricole"... Aceasta activitate ne dadea posibilitatea de a ne cunoaste mai bine unii cu altii, profesorii insotitori ne deveneau mai apropiati. Pe autobuzul ce ne transporta de la scoala la CAP-ul respectiv, cantam toti impreuna, cantece de la Cenaclul Flacara: Lumina, Pustoaico, La o cana cu vin, Si totusi exista iubire, Un copac cu flori...Nu era nici unul care sa se dea la o parte si sa spuna "ce uncool !"
Viata era mai simpla; nu existau telefoane mobie, nici computere private. Doar la Facultate, erau doua, mari cat doua camere, cu programe pe cartela...
Si ce departe suntem azi! Cine si-ar fi putut închipui pe atunci, o convorbire live, cu webcam? Azi, distantele nu mai reprezinta o bariera in comunicare, apasam un buton si suntem online, cu prieteni reali sau virtuali, egal in care colti al lumii s-ar afla.
De atunci au trecut mai putin de trei decenii!
Intre timp avem copii, ce nu-si pot imagina ca bunici lor, nu au avut in copilarie nici macar televizor alb/negru ("ce-i ala?!"). Si uita-i pe bunici cum tin pasul! Mama face comentarii pe blog-ul meu! :-) Generatia ei s-a ridicat din cenusa ramasa in urma razboiului. De atunci am fost feriti de o asemenea catastrofa...dar avem altele! Burse ce se prabusesc, banci cu falimente rasunatoare, criza economica mondiala ce se amplifica zi de zi, campanii politice cu vorbe goale...
Suntem din nou la o intersectie, iar alegerea drumului se bazeaza pe educatia pe care o avem! Scoala, alaturi de familie, joaca un rol deosebit in modelarea generatiilor, iar "generatia de maine", incepe azi scoala.
Urez tuturor cadrelor didactice, elevilor si nu in ultim rand BOBOCILOR si parintilor, un start bun in anul scolar 2009/2010!
video

PS Fratelui meu inca o data LA MULTI ANI!

16 comentarii:

  1. hey, pe unde sunt si eu in poza???
    Ce vremuri faine si ......ce tinerei faini!!!
    Alea vremuri nu astea!!!!
    Carmen-Li

    RăspundețiȘtergere
  2. hi!
    Tu esti in prima poza LGL: pe primul L, al doilea rand, dreapta...Ai uitat?

    RăspundețiȘtergere
  3. multumesc pentru urari. Si voua sanatate si impliniri!

    RăspundețiȘtergere
  4. servus Carmen

    se pare ca ai mult timp...
    am citit primele doua descrieri si mi-au placut tare mult, n-am apucat sa dau de veste pentru ca am fost aproape 4 sapt. in concediu...

    am o gramada de poze, tebuie sa le caut si iti trimit.
    mai vorbim la telefon
    te pup
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Carmen,
    Ti-am citit blogul.M-a impresionat povestea colegului tau si imi place mult cum scrii.Ai talent.Am stiut intotdeauna ca ai o inclinatie spre ” genul artistic” dar fara discutie, ai talent.

    Despre pozele din liceu...
    Am fotografii, alb-negru, de la sfarsitul clasei aXII-a, in curtea scolii.Din pacate nu le am in calculator si scanerul mi s-a defectat.Deocamdata nu e pe lista de prioritati dar o sa incerc sa gasesc pe cineva care sa ma poata ajuta.Va dura un pic deoarece e toamna, a inceput scoala, se coc fructele.Avem o livada cu vreo 60 de pomi de cules, avem multa vita de vie, asa ca in fiecare sfarsit de saptamana suntem ocupati, o vreme.
    Te pup

    RăspundețiȘtergere
  6. Acum vreo juma de ora am deschis blogul tau si deja sint la a doua vizionare a filmuletului cu "A început scoala"
    Ce vremuri mai! Si ce departe sint! Stii, imi place sa-mi reamintesc, dar pe de alta parte ma intristeaza faptul ca timpul trece asa de repede si odata cu el si noi...si ma apuca melancolia...
    Daca mai ai poze de pe vremea aia, trimite-mi te rog si mie. Am vazut pe blog ca Magdalena ar avea.
    Apropos, poti sa-mi trimiti si mie poza de tablou, ca s-o pot vedea mai de aproape?
    Felicitari pentru noul laptop, e Speedy Gonzales! Da' ziua ta cind e, undeva in octombrie?

    RăspundețiȘtergere
  7. Te admir pentru tineretea din suflet si fantezia cu care descrii amintirile si gindurile.
    Felicitari ca ai reusit dupa atitia ani sa pastrezi atit de multe cuvinte din vocabularul romanesc si initiativa de a intreprinde ceva inpotriva uitarii.
    Ma bucur ca nu sint singura care dupa trecerea unui anumit prag de ani, tot mai melancolica devin si scormonesc tot mai des in saculetul amintiri uitate de mult.
    Nicoleta

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumesc mult pentru frumoasele randuri, draga Nicoleta...si pentru ca tot pomenesti de "saculetul amintirilor"...scormonesc si scormonesc si...nu stiu unde si cand ne-am intalnit? Sau nu ne cunoastem inca?! :-)

    RăspundețiȘtergere
  9. aha-acum stiu! Mihaela mi-a dat de inteles cine e misterioasa NICOLETA! Hi Nicoleta, ma bucur ca ne reinalnim -macar virtual.

    RăspundețiȘtergere
  10. Si eu! Ma bucur de noile tale "Einträge"??? comentare??? Mie imi vine uneori foarte greu sa ma exprim.:-) Anul acesta cind am fost in vizita la parintii mei am recitit doua din cartile mele preferate si am fost surprinsa cite cuvinte nu am mai utilizat si ca urmare aproape le-am uitat. Dar am speranta ca o sa scrii mai des si sa contribui la educatia noastra, cele cu limba pestrita(trei cuvinte romanesti si unul german).
    N.

    RăspundețiȘtergere
  11. E minunat Camy!(sau Carmen),cum vrei tu...dar eu imi amintesc ca asa mi te-ai prezentat si asa imi place si mie sa iti zic...sunt impresionata de blogul tau,sa sti...m-ai uimit!toate articolele sunt superbe,o frantura din viata ta...si ma bucur ca particip si eu,macar cu o vorba buna!Sa sti ca ai dreptate,ce vremuri erau odata...iar acum...toate s-au schimbat...copiii nu mai sunt la fel,nici profesorii...alta tehnologie,alta viata...dar amintirile raman,nu ni le ia nimeni.SUPERB!

    RăspundețiȘtergere
  12. hallo Teo,
    nu, precis nu m-am prezentat Camy- dar nu-i nici o problema!
    Multumesc pentru vorbele bune, ai însa voie sa participi si cu critici! :-)) Ma bucur oricum.
    Esti tare simpatica spunand -ce vremuri erau odata- tu care esti cu 20 de ani mai tanara...
    Îti doresc o zi însorita!

    RăspundețiȘtergere
  13. Faina postare! Si ce vremuri...Nu m-am putut opri sa nu-mi amintesc lucrurile astea care acum par cel putin ciudate: uniforma,matricola,bentita si ciorapi albi,insemnele de comandant de grupa, de detasament apoi unitate,practica agricola si tabere PTAP(instruire militara)...Si cate si mai cate...Privind in urma...nu regret nici lipsa "libertatilor" de azi,nici a altor tampenii. Preferam mai bine moralitatea acelor vremuri,siguranta cuvantului dat si-a respectului pt semeni. Azi am pierdut tot ce-am avut mai bun atunci.

    L'Automne

    RăspundețiȘtergere
  14. L'Automne,
    asa este...totul s-a schimbat...Doar Doamna Toamna a ramas aceeasi si obiceiul de a-si numara Bobocii :)

    RăspundețiȘtergere
  15. O,da,din fericire! Dea Domnul ca la numaratoare sa nu fim prea mult in pierdere,in rest...sa fim sanatosi si sa putem trai profund fascinatia cator mai multe Toamne in anii ce vor veni! Insa uite ca sensibilitatile noastre nu prea mai sunt la moda acum,se prefera dezinteresul total si inghetul sufletesc...Cum sa ne aliniem la standardele astea daca nu suntem croiti astfel?!? Nu corespundem principiilor si nici politicii actuale de-a simti. Si-atunci?! Nu ne ramane decat sa evadam atat cat ne permitem intr-o lume a noastra...

    L'Automne

    RăspundețiȘtergere
  16. draga L'Automne,
    noi suntem asa cum suntem si cine ne place, ne place; Asta este! Spre norocul meu am gasit mai tot timpul persoane care sa-mi semene în simtiri si sensibilitati!
    Lumea se schimba mai repede decât noi...dar scopul nostru aici, pe lume, este deasemenea important. Eu îmi educ fetele asa cum simt, nu asa cum poate este modern sau cere societatea. Deci urmatoarea generatie are ceva din felul de a fi al generatiei mele. Si abia astept sa vina timpul sa devin bunica! Pentru ca si nepotii mei vor primi ceva din felul meu de a fi si a gândi!
    Draga Doamna Toamna, te mai astept pe la mine! Cu mult drag.

    RăspundețiȘtergere