....
Din cauza aglomerarii de evenimente deosebite din ultimile doua saptamani, nu am gasit inca timp sa scriu despre mini-concediul petrecut in Verona- cadou din partea sotului meu, cu ocazia aniversarii casatoriei. Nimic mai romantic!
Cea mai cunoscuta capodopera a lui Shakespeare, tragedia „Romeo and Juliet“, poveste de altfel fictiva a celor doi indragostiti, care lupta impotriva destinului, a adus si mai mult renume orasului si asa incarcat de istorie. O istorie ce ti se asterne la picioare. Doar plimbandu-te ai parte de lectii de istoria arhitecturii... piazzete, strazi, cladiri, statui, stradute inguste cu miros de veac...Un oras tipic italian, romantic si linistit, departe de aglomeratia marilor metropole, numit si “Urbis Nobillissima”. Alaturi de numele Romeo si Giulietta sta si cel al lui Dante Alighieri- inegalabilul poet si filozof, gazduit de veronezi in perioada exilului sau. Statuia poetului priveste ganditor la fortareata transformata in muzeu „Castelvecchio“, inconjurat de stradute cu terase unde trebuie sa gusti neaparat: bezele"Baci di Giulietta" desertul „Tiramisu“ sau „Valpolicella“- vinul favorit al lui Hemingway.
Cea mai cunoscuta capodopera a lui Shakespeare, tragedia „Romeo and Juliet“, poveste de altfel fictiva a celor doi indragostiti, care lupta impotriva destinului, a adus si mai mult renume orasului si asa incarcat de istorie. O istorie ce ti se asterne la picioare. Doar plimbandu-te ai parte de lectii de istoria arhitecturii... piazzete, strazi, cladiri, statui, stradute inguste cu miros de veac...Un oras tipic italian, romantic si linistit, departe de aglomeratia marilor metropole, numit si “Urbis Nobillissima”. Alaturi de numele Romeo si Giulietta sta si cel al lui Dante Alighieri- inegalabilul poet si filozof, gazduit de veronezi in perioada exilului sau. Statuia poetului priveste ganditor la fortareata transformata in muzeu „Castelvecchio“, inconjurat de stradute cu terase unde trebuie sa gusti neaparat: bezele"Baci di Giulietta" desertul „Tiramisu“ sau „Valpolicella“- vinul favorit al lui Hemingway.
Verona a dat lumii poeti celebri- Catullus, compozitori sau pictori –Veronese, arhitecti, teologi, scriitori, poeti si filozofi. Verona era locul de reculegere iubit de Cezar si mult mai tarziu, chiar si Napoleon cantoneaza in Castelvecchio supranumit si castelul cu sapte turnuri.
Alte nume celebre stau insirate tot la cativa metri, pe Via Mazzini. Magazine stilate ca Dolce & Gabbana, Gucci, Armani si Stefanel ambitioneaza in lux...
Statisticile spun ca in fiecare an, Verona este vizitata de milioane de turisti, atrasi aici si de evenimentele muzicale ce se desfasoara in Arena di Verona.
Amfiteatrul roman, excelent pastrat si restaurat, ofera „scaune“ de marmura in 44 randuri, melomanilor carora ne-am alaturat si noi, vizionand opera Aida. Amfiteatrul este al III-lea ca marime in lume si constituie cel mai impozant obiectiv al orasului. Artistii de pe scena nu au nevoie de amplificare prin microfoane si acustica permite un sonor impecabil pana in ultimile randuri; ni s-a spus ca la doar cativa metri departare de arena nu se aude nimic! Totul e impresionant si maret…trairile sunt atat de puternice si…cu imaginatia mea bogata, greu mi-a fost sa ma hotarasc : sa raman pe timpul gladiatorilor romani sau sa trec in lumea Egiptului antic ?! Fascinatia muzicii a castigat si odata cu asternerea serii, m-am lasat tot mai mult purtata pe aripile muzicii lui Verdi. O seara de neuitat!
Un alt loc important de popas este Piazza delle Erbe, in care ajungi strabatand Via Mazzini, o stralucitoare artera comerciala, la capatul careia piata ti se deschide in toata spledoarea ei. Oriunde te intorci descoperi cu privirea constructii medievale superbe, cladiri unice care poarta si azi insemnele familiilor instarite care le-au ridicat si locuit cu secole in urma. De aici sunt cativa pasi pana la curtea familiei Capulet , deschisa turistilor care spera parca si azi la aparitia Julietei in balcon. Casa familiei Montague (Montecchi) este din pacate in proprietate private si doar de pe strada de admirat. Familia della Scala- este cea care si-a lasat amprenta in fiecare coltisor in Piazza dei Signori.
Stradutele Veronei sunt minunate, stramte, atat cat razele de soare sa mangaie florile care atarna la fiecare fereastra. Poti umba zile in sir si nu reusesti sa vezi tot ce are orasul mai frumos.
Hotelul nostrum a oferit deasemenea o priveliste deosebita prin amplasamentul in apropierea raului Adige, care prin micile bijuterii arhiectonice ce-i unesc malurile este unul din cele mai iubite locuri de plimbare. Ponte Pietra - pod al carei jumatate de bolta, dateaza de pe vremea romanilor, Ponte Scaliger- care impune prin frumusetea coloanelor terminate sub forma de “coada-de-randunica”- de altfel un motiv care alaturi de "scarita” inseamna: apartine Familiei della Scala.
Zidul de aparare, cu turnuri si porti, s-a conservat fantastic si inconjoara intreg centrul istoric.
Veronezii sunt obisnuiti sa treaca prin Piazza Bra, pe langa decorurile folosite pentru punerea in scena a operelor ; pentru turisti este inca un motiv de fotoshooting …dar ce poti lasa nefotografiat in Verona?
. .
Pe mine m-a impresionat, aici in Piata Bra si fantana arteziana din parculetul cu flori, un simbol al prieteniei dintre München si Verona: sfera din care tasneste apa- globul pamantesc; pe o parte emblem Münchenului, la mijloc Alpii iar pe partea opusa, emblema Veronei.
Via Claudia Augusta, leaga de pe timpul romanilor cele doua orase (incepand din Agsburg) iar calatoria dintr-un capat in altul se facea in sapte zile, pe timpul imparatului Claudius; noi am parcurs pitorescul traseu in mai putin de sapte ore, la bordul unui autocar ultra-modern, punand la socoteala si pauzele facute in locurile de atractie-turistica. Un singur exemplu vreau sa mentionez: Europabrücke – cel mai inalt pod din Europa, face posibila trecerea, prin Innsbruck (1374 m. ), dinspre Verona (la 59 m) spre Augsburg (500 m.), pe langa Zugspitze- cel ma inalt varf din Germania (2962 m.).
Superlative, superlative…un concediu de vis!
Pe mine m-a impresionat, aici in Piata Bra si fantana arteziana din parculetul cu flori, un simbol al prieteniei dintre München si Verona: sfera din care tasneste apa- globul pamantesc; pe o parte emblem Münchenului, la mijloc Alpii iar pe partea opusa, emblema Veronei.
Via Claudia Augusta, leaga de pe timpul romanilor cele doua orase (incepand din Agsburg) iar calatoria dintr-un capat in altul se facea in sapte zile, pe timpul imparatului Claudius; noi am parcurs pitorescul traseu in mai putin de sapte ore, la bordul unui autocar ultra-modern, punand la socoteala si pauzele facute in locurile de atractie-turistica. Un singur exemplu vreau sa mentionez: Europabrücke – cel mai inalt pod din Europa, face posibila trecerea, prin Innsbruck (1374 m. ), dinspre Verona (la 59 m) spre Augsburg (500 m.), pe langa Zugspitze- cel ma inalt varf din Germania (2962 m.).
Superlative, superlative…un concediu de vis!
super faine pozele .. se vede ca v-ati simtit bine.
RăspundețiȘtergereVerona este un oras deosebit, cred ca v-ati simtit foarte bine!
RăspundețiȘtergereHmmmm, frumos foarte frumos,va invidiez !!
RăspundețiȘtergereHi Joco,
RăspundețiȘtergerepâna aici m-ai citit? Mersi :)
e soper tare si vreau sa fiu si eu in locurile alea soper tari sa vad cu ochii mei frumusetea naturyy
RăspundețiȘtergereDraga Anonim,
RăspundețiȘtergerebine ai venit pe aici!
îti doresc sa ajungi sa vezi Verona! este un oras minunat!