Cu speranta ca v-am trezit dorinta de a ma apostrofa sau de a-mi da dreptate, va invit sa ma însotiti într-un exercitiu pe care l-am putea numi „de la viata ca vis - la visul ca viata“, la capatul caruia vom avea toti de câstigat, descoperind ca am devenit mai întelepti, mai buni, mai aproape de oameni…
miercuri, 24 iunie 2015
La cules de Sânziene
Recomand: Noaptea de Sânziene, Ziua Universala a iei românesti, Poveste de Sânziene, MfC Sânzienele, Parfum de Sânziene, Sânziene la vaza, Dor de flori de sanziene, Iubesc macii ♥
*******************************************************************************************
Am semnat " Petitie pentru includerea IEI ROMANESTI in patrimoniul UNESCO" - numele meu este la pozitia 10101 ☺
marți, 16 iunie 2015
Vacanta la Roma - Colosseum
(completare la "Vacanta la Roma - Generalitati" si Vacanta la Roma - Piazza Venezia")
Sentimente din cele mai ciudate si emotii puternice pun stapânire pe turistul care paseste poarta de intrare în Colosseum. Cea mai mare constructie a Dinastiei Flaviene, una din cele mai grandioase edificii ale Imperiului Roman - este înca posibil de vizita dupa mai bine de doua mii de ani!
Amfiteatrul roman a fost inaugurat în anul 80 d.Hr. si ceremonia a durat 100 de zile! Ceea ce atunci a reprezent distractie pura, astazi catalogam ca înalta barbarie! Timp de o suta de zile, în arena amfiteatrului au fost ucise peste 5000 de animale (animale exotice aduse din Orientul Mijlociu şi Africa - lei, hipopotami, rinoceri, elefanţi, girafe, tigri, crocodili etc.), spre deliciul spectatorilor!
Timp de 450 de ani, cu mici pauze cauzate de reparaturi, arena a gazduit cele mai crude spectacole: lupte între gladiatori, luptele între sclavi - barbati, femei si animale, loterii imperiale si executii publice, decise de spectatori prin simpla ridicare sau coborâre a degetului mare - verdict ce a însemant gratierea condamnatului sau taierea capului. Pe lânga aceste spectacole numite "munera"aveau loc si simulari de bătălii navale - când arena era inundată printr-un sistem de canale, spectacole fiind numite "navalia proelia" si spectacole "sylvae" ce prezentau scene din natură. Cu ajutorul sistemului cu scripeţi şi al unor lifturi speciale, animalele şi decorurile erau aduse din subteran pe podeaua din lemn a arenei. Temelia amfiteatrului are o adâncime de 12 metri.
Locurile în amfiteatru erau repartizate în functie de rangul social. Cele mai bune locuri pentru vizionare erau în partea inferioara, lojele special rezervate împaratului si suitei erau în partea de nord. Sub forma de cruce, patru din cele 80 de bolti, erau rezervate intrarii invitatilor de onoare. Toate zonele de acces erau numerotate, la fel si locurile si fiecare spectator primea o bucata de ceramica pe care era imprimat numarul intrarii în amfiteatru si numarul locului. Respectând numarul intrarii, coridoarele circumferențiale conduceau direct spre locuri.
Autoritatile religioase intrau prin partea de sud. Senatorii aveau deasemenea locuri retinute la acest nivel. Rândurile următoare erau rezervate familiilor de patricieni, magistraţilor si cavalerilor fara funcţii în Senatul roman.
Etajul mijlociu era rezerva pentru cetatenii bogati si tot aici existau sectoarele speciale pentru soldati, preoti sau scribi. Ultimele rânduri erau ale saracilor, sirul terminându-se cu un podium din lemn, pentru locuri în picioare.
Pe timpul domniei lui Honorius, în anul 404, luptele gladiatorilor în Colosseum au fost interzise, însa în anul 523, cu ocazia realegerii lui Theodoric cel Mare, arena a mai gazduit pentru o ultima oara un spectacol munera. Încet încet, populatia a pierdut interesul pentru spectacolele non-violente din amfiteatru si edificiul a început sa se degradeze.
Începând cu secolul 6, localnicii au vazut în Colosseum o sursa bogata de "piatra de constructie" pentru case si garduri; mai târziu, saracii si-au amenajat locuinte si magazii în interiorul amfiteatrului. În plus, două cutremure puternice - în anii 847 și 1349, au avariat grandiosul edificiu roman. Colosseumul disparea putin câte putin în fiecare zi...
Abia în secolul al 18-lea, Papa Benedict al XIV-lea - unul dintre cei mai învățati și mai nobil papi ai Romei, a emis un edict prin care a interzis orice forma de comert sau mestesug în incinta Colosseumului. Spatiul a fost declarat "teren sfânt" si a demarat un program pentru reconsolidarea si restaurarea Colosseumului.
Tot în vremea lui Benedict al XIV-lea (1744), în arena Colosseumului a fost ridicata o cruce în memoria miilor de martiri care si-au pierdut aici viata. Crucea martirilor din Colosseum a fost mutata la intrarea principala în anul 1939 si astazi reprezinta un loc de pelerinaj pentru multi credinciosi din lumea întreaga. Procesiunea "Drumul Crucii" din Vinerea Mare trece în fiecare an prin Colosseum.
Începând cu Epoca Renașterii grandiosul edificiu a fost admirat, i s-a recunoscut si apreciat adevărata valoare. În secolul al 19-lea s-au asigurat zidurile dărăpănate, s-a început explorarea arheologica si monumentru a început sa stârneasca tot mai mult interesul turiștii educați din nordul Europei.
Fatada a fost restaurata în anii 1807 si 1827, interiorul în 1831, 1846 si 1930. Înainte de al Doilea Razboi Mondial, Mussolini prin ideologia nationalista de identificare a dreptului strămoșesc si definire a comunităților istorice, a ordonat sapaturi arheologice si a transformat Colosseumul în muzeu.
Astazi, Colosseumul este considerat un simbol al Romei, reprezinta una din cela mai mari atractii turistice ale Romei moderne si atrage anual peste 5 milioane de turisti.
Sentimente din cele mai ciudate si emotii puternice pun stapânire pe turistul care paseste poarta de intrare în Colosseum. Cea mai mare constructie a Dinastiei Flaviene, una din cele mai grandioase edificii ale Imperiului Roman - este înca posibil de vizita dupa mai bine de doua mii de ani!
Amfiteatrul roman a fost inaugurat în anul 80 d.Hr. si ceremonia a durat 100 de zile! Ceea ce atunci a reprezent distractie pura, astazi catalogam ca înalta barbarie! Timp de o suta de zile, în arena amfiteatrului au fost ucise peste 5000 de animale (animale exotice aduse din Orientul Mijlociu şi Africa - lei, hipopotami, rinoceri, elefanţi, girafe, tigri, crocodili etc.), spre deliciul spectatorilor!
Timp de 450 de ani, cu mici pauze cauzate de reparaturi, arena a gazduit cele mai crude spectacole: lupte între gladiatori, luptele între sclavi - barbati, femei si animale, loterii imperiale si executii publice, decise de spectatori prin simpla ridicare sau coborâre a degetului mare - verdict ce a însemant gratierea condamnatului sau taierea capului. Pe lânga aceste spectacole numite "munera"aveau loc si simulari de bătălii navale - când arena era inundată printr-un sistem de canale, spectacole fiind numite "navalia proelia" si spectacole "sylvae" ce prezentau scene din natură. Cu ajutorul sistemului cu scripeţi şi al unor lifturi speciale, animalele şi decorurile erau aduse din subteran pe podeaua din lemn a arenei. Temelia amfiteatrului are o adâncime de 12 metri.
Locurile în amfiteatru erau repartizate în functie de rangul social. Cele mai bune locuri pentru vizionare erau în partea inferioara, lojele special rezervate împaratului si suitei erau în partea de nord. Sub forma de cruce, patru din cele 80 de bolti, erau rezervate intrarii invitatilor de onoare. Toate zonele de acces erau numerotate, la fel si locurile si fiecare spectator primea o bucata de ceramica pe care era imprimat numarul intrarii în amfiteatru si numarul locului. Respectând numarul intrarii, coridoarele circumferențiale conduceau direct spre locuri.
Autoritatile religioase intrau prin partea de sud. Senatorii aveau deasemenea locuri retinute la acest nivel. Rândurile următoare erau rezervate familiilor de patricieni, magistraţilor si cavalerilor fara funcţii în Senatul roman.
Etajul mijlociu era rezerva pentru cetatenii bogati si tot aici existau sectoarele speciale pentru soldati, preoti sau scribi. Ultimele rânduri erau ale saracilor, sirul terminându-se cu un podium din lemn, pentru locuri în picioare.
Pe timpul domniei lui Honorius, în anul 404, luptele gladiatorilor în Colosseum au fost interzise, însa în anul 523, cu ocazia realegerii lui Theodoric cel Mare, arena a mai gazduit pentru o ultima oara un spectacol munera. Încet încet, populatia a pierdut interesul pentru spectacolele non-violente din amfiteatru si edificiul a început sa se degradeze.
Începând cu secolul 6, localnicii au vazut în Colosseum o sursa bogata de "piatra de constructie" pentru case si garduri; mai târziu, saracii si-au amenajat locuinte si magazii în interiorul amfiteatrului. În plus, două cutremure puternice - în anii 847 și 1349, au avariat grandiosul edificiu roman. Colosseumul disparea putin câte putin în fiecare zi...
Abia în secolul al 18-lea, Papa Benedict al XIV-lea - unul dintre cei mai învățati și mai nobil papi ai Romei, a emis un edict prin care a interzis orice forma de comert sau mestesug în incinta Colosseumului. Spatiul a fost declarat "teren sfânt" si a demarat un program pentru reconsolidarea si restaurarea Colosseumului.
Tot în vremea lui Benedict al XIV-lea (1744), în arena Colosseumului a fost ridicata o cruce în memoria miilor de martiri care si-au pierdut aici viata. Crucea martirilor din Colosseum a fost mutata la intrarea principala în anul 1939 si astazi reprezinta un loc de pelerinaj pentru multi credinciosi din lumea întreaga. Procesiunea "Drumul Crucii" din Vinerea Mare trece în fiecare an prin Colosseum.
Începând cu Epoca Renașterii grandiosul edificiu a fost admirat, i s-a recunoscut si apreciat adevărata valoare. În secolul al 19-lea s-au asigurat zidurile dărăpănate, s-a început explorarea arheologica si monumentru a început sa stârneasca tot mai mult interesul turiștii educați din nordul Europei.
Fatada a fost restaurata în anii 1807 si 1827, interiorul în 1831, 1846 si 1930. Înainte de al Doilea Razboi Mondial, Mussolini prin ideologia nationalista de identificare a dreptului strămoșesc si definire a comunităților istorice, a ordonat sapaturi arheologice si a transformat Colosseumul în muzeu.
Astazi, Colosseumul este considerat un simbol al Romei, reprezinta una din cela mai mari atractii turistice ale Romei moderne si atrage anual peste 5 milioane de turisti.
vineri, 12 iunie 2015
Roma - Monumento Nazionale a Vittorio Emanuele II
"Monumento Nazionale a Vittorio Emanuele II" cunoscut si sub numele de "Vittoriano" sau "Altare della Patria" - este monumentul național italian închinat primului rege al Italiei Unite - Victor Emmanuel II, rege care a înfaptuit unificarea Italiei în anul 1861, declarând totodata Roma ca si capitala a tarii. Supranumit "regele gentilom" el a păstrat Constituția liberală si a reusit separarea puterii statului si a bisericii.
Opera arhitecturala dedicata aniversarii a cincizeci de ani de la unire, a urmat stilul neo-clasic, în totala discordanță cu monumentele romane si cladirile mai vechi din Piazza Venezia, pe care realmente o domina. Monumentul are aproximativ 80 de metri înaltime si 120 de metri lățime si este vizibil chiar si din Piazza della Repubblica. Pentru a obtine suprafata dorita construirii monumentului au fost demolate multe cladiri medievale si chiar s-a modificat definitiv conturul Dealului Capitoliului - inima vechii Rome si cea mai importanta colina dintre cele sapte ale orasului.
Început în anul 1885, inaugurat în anul 1911 si finalizat în anul 1927, monumentul reflectă starea de spirit naționalist de la această dată. Construcția gigantică din marmură de Botticino alba ca spuma, este decorata cu numeroase statui alegorice, reliefuri și picturi murale, executate de artiști din toată țara.
Scara de la intrare duce catre o terasa cu doua fântâni cu reprezentări simbolice ale celor două mări care mărginesc Italia. Fântâna din stânga simbolizeaza Marea Adriatică și cea din dreapta, Marea Tireniană. Între fântâni se ridica statuia ecvestră de bronz reprezentându-l pe regele Victor Emmanuel, "părintele națiunii". Piedestalul contine reliefuri alegorice care reprezintă orașele italiene.
La baza statuii este mormântul Soldatului Necunoscut si Flacăra Veșnică, păzite zi și noapte de gărzi de onoare.
Partea centrala a monumentului este constituita dintr-o suita de coloane cu capiteluri corintice. Interiorul clădirii adaposteste "Museo del Risorgimento" compus din expoziții permanente despre războaiele italiene de independență, a steagurilor italiene, a navelor de război si o colecție de istorie marina.
Partea superioara este închisa printr-o terasa ce ofera o superbă ce ofera priveliste panoramica deasupra Romei. În stânga si dreapta monumentului, se ridica doua platforme ce poarta zeitati înaripate pe cvadrige. În stânga este Zeita Unitatii si în dreapta Zeita Libertatii.
Acest sanctuar al unificarii Italiei a fost poreclit de catre localnici "masina de scris" sau "tortul de nunta", datorita formei si a parapetului din marmura de un alb pur.
(articolul face parte din seria "Vacanta la Roma")
Abonați-vă la:
Postări (Atom)