Daca vreodata am fost întrebata unde mi-as dori sa locuiesc, am raspuns imediat:
Madeira. Si asta pentru ca în 2005 am petrecut un concediu de vis (în
Caniço de Baixo) doua saptamâni în paradisul faunei si florei, "vasul floral plutitor", "gradinile Domnului", "paradisul verde" sau "perla Atlanticului", insula care tâsneste din mare pâna la peste 1800 metri, pe o suprafata de doar 750 km².
Închipuiti-va dimineata de plaja pe coasta vulcanica (coborârea la plaja o faceam cu liftul, trei etaje), în aerul deosebit de curat, temperatura si umiditatea atmosferei la cotele ideale. Din când în când, o tura de înot alaturi de turme de caluti de mare si grupuri de pesti, viu colorati, parca de un copil cu imaginatie îndrazneata. De jur-împrejur, cât vezi cu ochii, oceanul albastru-verzui si tarmul stâncos, abrupt, salbatic, cu plante ce înveselesc stâncile cenusii, plante ce se alimenteaza din umiditatea aerului. Serile înmiresmate, flori colorate pe fiecare gard, la fiecare pas o planta impresionanta ce trebuie neaparat fotografiata! Am filmat si fotografiat, cât n-am facut niciodata în viata mea!
Am avut norocul sa avem "ghid personal" 20 ore pe zi ;) Una din receptionere, îndragostita fiind de un tip din Augsburg si auzind de unde venim, s-a aratat deosebit de prietenoasa, întregul ei timp liber dedicându-si-l spre a ne arata cât mai multe din minunatiile arhipelagului. A facut cu noi drumetii de 10 ore, urcând de la altitudine 0 la 1000 metri! Parte din traseu, cu masina, apoi pe poteci, prin paduri de dafini, de-a lungul canalului de irigatii "levadas"conceput de romani si în mare parte original, am facut baie în lacuri de munte cu apa cristalina si rece ca gheata, am traversat padurea de lauri "Laurisilva", prin ceata, prin arsita, prin cele 3 si jumatate anotimpuri, în aceeasi zi :) Am vizitat sate pescaresti, gradina botanica si cea de orhidee din Funchal (capitala insulei), am baut zilnic
Poncha (bautura traditionala din suc de lamaie, miere si alcool din trestie de zahar), am mâncat alune si am aruncat obligatoriu cojile pe podeaua (ni s-a spus ca este un obicei, ca asa se vede care bar are vânzare buna - alunele fiind oferite gratis la Poncha), am savurat felul de mancare preferat al bastinasilor: sopa de marisco - ciorba de moluste gatita cu vin, am participat la seara de degustare vinuri portugheze...Am facut si un curs de scufundari si mi-a placut extraordinar de mult! Lumea acvatica este ceva cu totul aparte, o lume de neimaginat daca nu te scufunzi personal!
O experienta de o exceptie absoluta! Superlativ al superlativului! Nu as mai fi plecat spre casa! Iubesc muzica portugeza traditionala, îmi place melodioasa limba. Nu am trait nici o secunda de monotonie...Sincer - mi s-a parut un sacrilegiu ca a trebuit sa si dorm din când în când!
Si azi...acest paradis s-a transformat în iadul pe pamânt! Avalansele de mocirla, viiturile, inundatiile au distrus totul! S-au înregistrat numeroase pierderi umane! Privesc îngrozita stirile transmise de câteva zile la TV...Natura se razbuna, nu ne mai tolereaza!
Sunt tare trista pentru Madeira mea de vis...

