Nascuti la diferenta de 5 ani, crescuti si educati în tari diferite, talentul celor doi copii s-a facut remarcat timpuriu, la sapte ani, fiecare fiind deja vedeta în orasul natal.
Pe vremea când Kati la 17 ani, urca pe cel mai înalt podium al gimnasticii mondiale în anul 1984, la Jocurile Olimpice de vară (Los Angeles, SUA) unde a luat de patru ori aur (sărituri, bârna, sol si pe echipe) despre Rolando nu stiau decât cei de la Academia de Artes Espacios/ Mexico, unde tânarului în vârsta de 12 ani urma sa-i fie slefuint talentul, prin cursuri de muzica, actorie, balet si dans modern.
O vreme nu s-a mai vorbit despre niciunul dintre ei...
Ecaterina a încheiat cariera competitionala în 1987 si a devenit studenta a Facultatii de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Apoi a devenit antrenoare, s-a casatorit si...si-a vazut de familie.
Rolando, sub îndrumarea unor renumiti profesori, si-a desavârsit studiul si a început sa cânte alaturi de nume cunoscute international.
În anul 2000, când numele Ecaterinei Szabó a fost inclus pe International Gymnastics Hall of Fame , Rolando Villazón tocmai câstigase al II-lea loc la Operalia Plácido Domingo si a pornit triumfator în cariera de tenor, cucerind inimile melomanilor de pretutindeni. Cel mai mare succes de pâna acum, l-a obtinut însa în duet cu Anna Netrebko.
O stea apune, alta abia începe sa straluceasca; o stea se stinge, o alta rasare...
Astazi însa, ambele STARURI serbeaza ziua de nastere. La multi ani Kati! La multi ani Rolando!
Cu speranta ca v-am trezit dorinta de a ma apostrofa sau de a-mi da dreptate, va invit sa ma însotiti într-un exercitiu pe care l-am putea numi „de la viata ca vis - la visul ca viata“, la capatul caruia vom avea toti de câstigat, descoperind ca am devenit mai întelepti, mai buni, mai aproape de oameni…
Se afișează postările cu eticheta Scoala Sportiva. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Scoala Sportiva. Afișați toate postările
luni, 22 februarie 2010
Sport si muzica
Categorie:
gimnastica,
Muzica,
opera,
Scoala Sportiva,
succes international,
szabo,
villason
duminică, 27 decembrie 2009
În cautarea iernii...
În fata garajului, o pata de gheata aminteste ca totusi a nins cândva. Exista însa undeva în oras... o "pata" foarte mare de gheata: Stadionul Curt Frenzel, unde astazi, dupa masa de pranz, am navalit cu un chef teribil de a face nebunii!
Dupa un an de pauza, primii pasi pe oglinda norilor înghetati au fost nesiguri, însa la fel ca mersul pe bicicleta sau înnotul, a patina nu se uita niciodata. Asa cum niciodata nu am sa uit ca Simona, mi-a îndrumat primii pasi pe gheata [Simona era patinatoare la Scoala Sportiva si colega mea de banca - în scoala generala iar acum e doctorita în Paris. Salut Simone! :-) în caz ca ma citesti...]
De la "pitici" la bunici, numai fete luminoase, veselie si voie buna, muzica antrenanta, un vin fiert, mai o cazatura, mai o tamponare... asa-i peste tot la patinoar! Dupa ce "gropile" produse de cazaturi si zgârieturile din gheata facute de noi - neprofesionistii vor fi frumos reparate, în arena vor aparea adevaratii artisti ai ghetii: Panterele Augsburgului vor juca astazi seara împotriva Tigrilor-polari din Nürnberg, o partida de hochei de divizie nationala.
Noi însa am preferat sa petrecem restul zilei la piscina în Neusäß-Titania. Câteva ore de înnot, sauna, un masaj cu miere-de-albine...cu siguranta mâine nu vom avea febra musculara...
PS: rezultatul meciului de hochei:
| 34 | 27.12.2009 | 18:30 | Augsburger Panther | : | Nürnberg Ice Tigers | 2:3 |
Categorie:
Augsburger Panther,
gheata,
iarna,
Icetiger Nürnberg,
înnot,
masaj,
miere-de-albine,
Neusäß,
patinoar,
piscina,
sauna,
Scoala Sportiva,
Simona,
stadion,
Titania
Abonați-vă la:
Postări (Atom)