Aniversarea

Dianei...

Leapsa cu intrebari de cinefil

Piratul cinefil, m-a provocat la o leapsa... cu întrebari tare ciudate! M-am straduit sa raspund ☺
1. Dacă ar fi să pornești într-o călătorie, ce personaj dintr-un film ai alege să te însoțească? -- Forrest Gump
2. Alături de ce actor ți-ai dori să joci într-un film? -- Bruce Willis
3. Care este filmul pe care vrei să uiți că l-ai văzut vreodată? -- nu am asa ceva!
4. Ce film te-a impresionat cel mai mult în ceea ce privește efectele speciale? -- Inception (2010)
5. În scenariul cărui film ai dori să faci mici modificări? -- City of Angels
6. Care-i coloana sonoră preferată? -- Dirty Dancing, Twin Peaks, Ghost, etc
7. Care este numele care te face să vrei neapărat să vezi un film, fără ca măcar să știi despre ce e vorba? (actor, regizor, scenarist etc.) --  regizorul Woody Allen
8. Ce-ai prefera? O apariție de 2-3 minute în filmul preferat sau șansa de a lucra cot la cot cu regizorul pe parcursul întregului film, dar fără să-ți apară numele undeva? -- nu pot sa raspund la întrebre, pentru ca sunt constienta ca nu am habar nici de a interpreta un rol si nici de a regiza un film ☺ însa mi-as dori sa fiu pe platoul de filmare, de la început pâna la sfârsit - sa vad cum decurge munca de creatie! :)
9. Alege două filme pe care ai vrea să le combini în unul singur. -- oricât mi-as forta imaginati, nu vad ce filme as putea sa combin!
10. Marvel sau DC? -- ... Marvel
La rândul meu, ofer leapsa spre amuzament Dianei, Suzanei si bineînteles celor carora le face placere.

Jurnal de Vacanta de vara - Capitala în vara anului 2015 (4)

(continuare la "Muzeul George Enescu")
Între vizitarea muzeului si recitalul la care am asistat în seara acelei zile la Palatul Cantacuzino, am petrecut orele plimbându-ne pe Calea Victoriei, spre centrul vechi al Bucureștiului.
Unul dintre poetii pe care si eu si Pandhora îl adoram este Nichita Stanescu si între amintirile imortalizate în imagini, exista bineînteles si fotografia "Nichta si noi" (fotografia este facuta în fata bustului poetului din parcul "Nicolae Iorga")
Am trecut de Casa Vermescu si Casa Grădişteanu-Ghica, ascultând povestile spuse de Pandhora despre Podul Mogoșoaiei si vechii proprietari ai superbelor cladiri ce se înalta de-o parte si de alta a bulevardului. Între str. Gheorghe Manu si  Bd. Dacia fiecare cladire merita fotografiata! Declarate monumente istorice si arhitecturale, cele mai multe adapostesc institutii sau muzee, unele sunt amenajate dupa gustul actualilor propietari, altele sunt uitate si lasate în paragina. Nici chiar batrânii copaci nu pot acoperi cu frunzisul bogat defectele acestor triste ruine.
Casa Cesianu (fostul teatru de revista Constantin Tanase sau fost Casino Victoria) are zidurile mâzgălite si intrarea închisa cu placaj. Tot pe lista caselor care plâng, se înscrie si Casa Algiu - Toma Stelian. Bucurestiul este categoric un oras al contrastelor!

Undeva, dupa fostul sediu Petrom (arhitect G. M. Cantacuzino), am descoperit un boutique ce expunea în vitrina bijuterii. Am intrat, curioasa fiind ce fel de piatra este cea roz-antic si mi s-a spus ca este radacina de rubin. Privind inelul de aproape, nu mi-a mai placut atât de mult montura si cu toate ca magazinul avea multe alte inele, doar aceasta piatra roz m-a fermecat. Din pacate am observat ca era singurul. Cu glas stins, vânzatoarea a spus ca ar mai fi un singur inel, care însa nu s-a potrivit pâna acum niciunei cliente, fiind prea mic. A mai murmurat ca din cauza monturii speciale, nu poate fi modificat si l-a scos dintr-un dulap... A fost dragoste la prima vedere! L-am încercat pe deget si s-a potrivit, asa ca l-am platit si al meu a fost! ☺ Pandhora s-a bucurat pentru mine si a spus ca precis asa a trebuit sa fie - inelul m-a asteptat!
Ne-am continuat plimbarea pe Victoriei, am trecut pe lânga Radisson blu si magazinul Gucci si am intrat în Piata George Enescu. Am privit Ateneul si ne-am amintit de vara în care am vizitat monumentul, împreuna cu Alina (voi reveni cu un articol).

Ajunsi în dreptul Muzeului Național de Artă al României ne-am propus din nou ca în prima zi cu ploaie sa-l vizitam. Cu toate ca pe timpul vacantei noastre în Bucuresti începând cu urmatoarea zi au urmat numai zile cu ploaie, s-a întâmplat ca tot nu am ajuns aici! L-am trecut din nou pe lista "pentru data viitoare" ☺
Am traversat Piata Revolutiei cu Biblioteca Centrală Universitară si Statuia ecvestră a lui Carol I. Privind "Memorialul Renașterii" m-am înfiorat stiind ca aici au fost investiti 56 de miliarde de lei!...
Cu spatele la Palatul Senatului (fostul sediu al Comitetului Central al PCR), statuia modernista, o reprezentare sintetica a lui Iuliu Maniu - mitul PNTCD. De vizavi vegheaza de trei veacuri Biserica Cretzulescu , marcând bariera de nord a orașului de odinioara, pe "ulița cea mare" ("Podul Mogoșoaiei"). Alaturi, bustul sub forma de cruce, ridicat în memoria unui alt lider PNTCD - Corneliu Coposu, la un an dupa decesul acestuia.

Am strabatut strada cu magazine si am ajuns în fata impozantului Grand Hotel Continental, aflat pe lista "caselor care nu mai plâng". Am trecut mai departe pe lânga Palatul Telefoanelor, sala Teatrului Ţăndărică, Teatrul Odeon si Casa Capșa.

La ora la care am ajuns în fata Palatul Cercului Militar Național, vara dadea semne clare ca vrea sa-si ia o pauza de la noi! Ni se facuse frig si foamne, asa ca ne-am oprit la o terasa pe Lipscani. Înainte sa comandam de mâncare, am cionit câte un țoi cu țuică de prune. Apoi ne-am ospatat asa cum o fac românii - ciorba de fasole boabe si salata de ceapa rosie, mici de Obor, costite de purcel la gratar si cartofi taranesti. Ne-am stins setea cu câte un Ursus! ☺

Cu toate ca "am jurat" ca nu mai mâncam nimic toata ziua, seara, dupa sepctacolul în memoria marelui Enescu de la Palatul Cantacuzino, am servit câte o prajitura la Puzzle Café.
Ghiftuiți pâna la limita de explozie, obositi dupa o zi plina dar deosebit de încântati, ne-am despartit de Pandhora în Piata Victoriei. Un taxi ne-a dus în goana spre locuita, printr-un tunel de lumini.

La o Café frappé

Pentru rubrica "Miercurea fara cuvinte"

În curte

pentru mai multe explicatii, vezi -- Trompeta Îngerului


PS: Lista "Plantelor toxice" cuprinde: feriga, cyclama, sâmburii de caise, vinetele, Brânca-ursului, Wisteria, Brunfelsia, Buxus, roze de zapada, dieffenbachia, iedera, Taxus, toate plantele din familia Solanaceaelor (Trompeta Îngerului), toate plantele din familia Aconitum napellus, fasolea de gradina, Cucuta, Micșunea, Salcamul galben, Ficusul, Piciorul cocoșului, brândusa de toamna, socul, pătrunjelul-câinesc, zambila, Stânjenel, cartoful - tot ce creste deasupra pamântului, Laurocerasus, lacramioarele, spânzul, leandrul, rabarbar, Rhododendronul, nemtisor, Gloriosa superba, Thevetia peruviana, tulichina, Regina nopții, pătlăgica roșie, ricinul, etc!

Aveti nevoie de o limuzina șic?

Atunci sunati la 0754.689.462 ☺

Jurnal de Vacanta de vara - Capitala în vara anului 2015 (2)

Continuare la: Jurnal de Vacanta de vara - Capitala în vara anului 2015 (1)

Dupa ce am vizitat Biserica Sfantul Ilie Gorgani, am facut o scurta pauza asezându-ne pe o banca în Parcul Izvor, apoi ne-am continuat plimbarea spre Palatul Parlamentului.
La intersectia Bulevardului Kogălniceanu, Bulevardul Regina Elisabeta și Calea Plevnei (stația de metrou Izvor), în centrul pieței, se află statuia lui Mihail Kogălniceanu - monument executată în bronz în anul 1936 de către sculptorul Oscar Han.

Palatul Parlamentului troneaza din capatul buleverdului si chiar daca majoritatea bucurestenilor urasc aceasta constructie pentru ca apartine gigantului proiect al regimului comunist, trebuie recunoscut ca acest complex este impunator...
"Pentru zona Unirii - Dealul Arsenalului exista încă din anii '30 (din timpul lui Carol al II-lea) un proiect de sistematizare. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a realiza o replică a orașului Phenian - capitala Coreei de Nord. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Acest proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului." spune wikipedia...

Am vizitat bucatica ce este permisa a fi vazuta de turisti, în anul 2007 si îmi amintesc ca familia mea a fost foarte impresionata, chiar daca ghida a prezentat totul din cele mai negative puncte de vedere! M-am simtit jenata ca românca! Întregul grup de turisti germani a plecat de acolo memorând apropourile penibile pe care le-a facut ghida referitor la constructie si modul în care a fost aprobat si condus proiectul de decorare a interioarelor cladirii. Oare nu ajunge ca noi românii, am facut mereu haz de necazul nostru, în loc sa luam mai devreme atitudine?! De ce sa oferim motive sa râda si strainii de noi?! Acum nu se mai poate schimba nimic - sacrificiile umane, eforturile financiare si umilinta în fata conducerii comuniste de atunci sunt pierderi ireparabile. În final, nu trebuie uitat ca totusi Palatul Parlamentului (sau Casa Poporului, cum era numita), este a doua mare cladire a lumii!...

Despre bulevardul cu fântâni arteziene trebuie sa spun ca mare pacat este ca drumul pietonal nu duce pe culoarul cu fântâni, sa se poata bucura cineva de frumusetea jocului de apa! Ca doar nu pentru a calma spiritele soferilor blocati în trafic a fost gândit, nu-i asa? ;)

Ajunsi în Piata Unirii am ales sa ne continuam plimbarea pe noul bulevardul. Nimic de zis, curat, frumos... dar oare era necesar sa se cheltuiasca atâtia bani pentru a amplasa placi omagiale primarului sectorului 3?! Mi-a naruit întreaga admiratie! Penibil de-a dreptul!

Nu am intrat în Biblioteca Nationala însa am admirat cladirea din exterior. Era situata pe trotuarul "cu soare"... Flori si fântâni ateziene, ziduri placate cu marmura alba, geamuri stralucind de curatenie si vizavi... gunoaie! Dar nu adunate doar de o saptamâna, nuuuu! Si ma întreb, oare edilii sunt orbi, oare locuitorii acestui cartier sunt total apatici?! Doi pasi mai departe este maretul edificiu ce gazduieste Tribunalul Bucuresti si Judecatoria sectorului 2. Mi-a venit în gând zicala "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"!... Mi s-a parut ca am vazut destul, am oprit un taxi si ne-am întors în Piata Victoriei. În scurt timp urma sa ne întâlnim cu Pandhora, la Muzeul Național al Țăranului Român (va urma)

Biserica "Sfântul Ilie Gorgani" - Bucuresti

(continuare la "Jurnal de Vacanta de vara - Capitala în vara anului 2015" si MfC 41)
Biserica a fost construita pe locul unei bisericute din lemn si cea mai veche menţiune asupra acestei biserici - gasita în hristovul lui Matei Basarab, este din 6 august 1639. Actuala biserica s-a ridicat "în timpul domnitorului Ioan Caragea Voevod, ajutat de paharnicul Manolache Hrisoscoleo si de sotia acestuia, Elena, de clucerul Radu Voinescu, de paharnicul Stefan Voinescu si de epitropul Gheorghe Artino, precum si de breasla negutatorilor cojocari.Construirea" - asa cum mentioneaza pisania de la intrare. Constructia s-a încheiat în anul 1819 si biserica "cinsteste si praznuieste hramul Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul, în movila Gorganului".
Interiorul a fost poleit în timpul domniei lui Alexandru Nicolae Sutu Voevod, în timpul caruia s-a scris si pisania, în noiembrie 1819. Toti acesti ctitori sunt pomeniti la fiecare Sfânta Liturghie de catre preotii bisericii.

În anul 1838, biserica a fost avariata de un cutremur.
În anul 1862 s-au efectuat lucrari de reparare a bisericii, de zugravire si pardosire a altarului cu dale de piatra. Reparatii au fost facute si ulterior, în 1880, 1886 si 1901, consolidarile si reconditionarile continuând pâna în zilele noastre.
Din punct de vedere arhitectonic, biserica are un stil aparte, având la baza un plan grecesc, fiind, totusi un produs al artei ecleziale românesti din secolul al XIX-lea, caracterizata de numeroase împrumuturi si îmbinari între diferite stiluri.

La inceputul secolului al XX-lea s-a construit turla principala ce se afla deasupra pridvorului - în care sunt adapostite si clopotele bisericii - unul mai mare, cu o inscriptie în limba poloneza (turnat în Polonia, în anul 1834), si un altul mai mic, cu o inscriptie în chirilica (ce are urmatorul continut: "Acest clopot este a manastirii Moldovitii si s-au facut cu toata silinta Arhimandritului si igumen a acestii manastiri Kyr Benedict, 1777, aprilie 9").
Construirea turlei mari apartine membrilor Miscarii Legionare, care înca din anul 1927 participau regulat la slujbele religioase de aici. Motivul pentru care ei s-au atasat de biserica Sf. Ilie Gorgani se explica prin faptul ca în imediata apropiere se afla Sediul Central al Miscarii, în casa Generalului Zizi Cantacuzino (str. Gutenberg, nr. 3).
De asemenea, se stie ca membrii Miscarii au contribuit substantial si la construirea scarilor de marmura, care urca din str. Silfidelor pana la biserica, asa cum reiese din afirmatiile arhitectului Nicolae Goga (1912-1995), precum si din cele ale unor contemporani ai evenimentelor, care au reusit sa scape de prigoana comunista de dupa 1945.
Pentru construirea scarilor si-a acordat sprijinul si primarul de atunci al Bucurestilor, Alexandru Donecu si secretarul sau N. Catino. Perioada interbelica, plina de framantari politice, si-a pus amprenta si asupra bisericii Sfantul Ilie Gorgani care, datorita faptului ca a fost locul de rugaciune al membrilor Miscarii Legionare, a fost denumita biserica legionarilor sau biserica legionara.
O ultima consolidare a bisericii a fost facuta in urma devastatorului cutremur din anul 1977, sub supravegherea arhitectului Constantin Joja. Actualmente, o parte din incinta bisericii si scarile de marmura sunt strajuite de un gard masiv, din piatra de rau si panouri de fier, construit prin grija preotilor slujitori si a enoriasilor, în vara anului 1995.

În anul 1913 s-a refacut în tempera pictura initiala a bisericii, de catre Constantin Popescu, continuata fiind de pictorul Corbu. Numele primilor pictori au ramas necunoscute. Mai tarziu, în 1936-1937, pictorul Alexandru Basarab, a zugravit biserica într-un stil cu accente occidentale (fresca), pictura ce s-a deteriorat in timp.
În anul 1982 s-a hotarat refacerea vechii picturi, lucrarile fiind începute de pictorul Pavel Chichisan, care, dupa ce a pictat Sfantul Altar si partea superioara a naosului, a trecut la cele vesnice, doamna Elisabeta Ursu terminand lucrarea in anul 1993.
Biserica detine si o icoana a Sfântului Prooroc Ilie, datata din secolul al XVII-lea, de o deosebita frumusete, premiata la Expozitia de Arta bizantina si româneasca de la Berna (Elvetia), în anii 1938-1939. Se pare ca aceasta valoroasa icoana ar fi fost icoana de hram a vechii biserici, pe locul careia s-a construit actualul lacas. Un semn distinctiv al bisericii este zodiacul pictat pe unul dintre pereti - nu mulete biserici ortodoxe sunt împodobite cu astfel de picturi! Si explicatia probabila este ca semnificația zodiilor în vechime era diferită de cea actuală - ele constituiau doar un calendar stelar, numele zodiilor fiind dat de constelațiile corespunzătoare.
În anul 1996 s-a instalat sistemul de incalzire centrala. (mai multe informatii: www.crestinortodox.ro)

Omu' cu coasa

întâlnit pe Valea Cernei ☺

Brotacel

(din ciclul Jurnal de vacanta de vara - Valea Cernei)

Sarbatoare

alte imagini: aici si aici ♥

Copilarie, pace, bucurie

... imagini din timpul vacantei ☺

Leapsa pe blog

Zina m-a invitat sa raspund unui set de întrebari, pe care le puteti citi pe blogul ei intitulat "Lecturi recenzate".
Iata raspunsirile mele:
1) privindu-mi copiii si în general, uitându-ma la ceea ce am reusit pâna acum în viata, da - sunt multumita!
2) peste zece ani ma vad înconjurata de nepotei ☺
3) monumentul pe care visez sa-l vizitez cândva este Taj Mahal.
4) urmatorul concediu as dori sa-l petrec la Cercul Polar în Islanda, sa pot admira gheizere, ghețari, Aurora Borealis, etc...
5) (înca) nu am un prieten patruped :(
6) categoric sunt mândra de tara din care provin.
7) în primul rând mentionez cu mândrie faptul ca limba româna este foarte înrudita cu latina, ca Dacia a fost un tarâm foarte râvnit de romani si ca a fost greu cucerita de catre marele Traian. În functie de nationalitatea interlocutorilor, stiu deja ca pe francezi îi impresionez atunci când pomenesc despre Brâncusi, Enescu, Nadia, Cioran, pe nemti îi impresionez cu originea noastra latina, cu Siebenbürgen,  cu Peter Maffay si Gheorghe Zamfir, pe englezi cu Angela Gheorghiu, pe americani cu Vlad III. Drăculea - Prince of Wallachia ...
8) strainilor le recomand sa viziteze Sibiul, Bucurestiul, Clujul, Brasovul, Sighisoara, Delta, Transfagarasanul, etc, etc, sa admire litoralul si sa faca drumetii pe cararile Carpatilor, sa ia cunostinta de datinile de Craciun sau Paste undeva într-un sat, sa manânce salata de vinete, zacusca, mici cu mustar, ciorba de fasole-boabe servita în pâine scobita... Am nenumarate idei si recomandari :)
9) ca si Zina, la aceasta întrebare raspund ca este greu sa caracterizezi un popor...
10) capitala este una singura - Bucurestiul ☺ Cât priveste titlul de Capitala culturala europeana, mi-ar placea mult ca Uniunea Europeană sa-l acorde în viitorul apropiat Brasovului, Clujului sau Sighisoarei ...
11) atitudinea mea vizavi de natura în general este una clara - admir si încerc sa o deranjez cât se poate de putin. Respect regulile de protectie a mediului înconjurator, particip la diverse actiuni organizate de WWF si ma straduiesc sa educ tinerele vlastare - copiii si nepoteii, în acelasi spirit - sa iubeasca si sa protejeze natura si vietuitoarele în habitatul lor natural.

La cules de Sânziene

Recomand: Noaptea de Sânziene, Ziua Universala a iei românesti, Poveste de Sânziene, MfC Sânzienele, Parfum de Sânziene, Sânziene la vaza, Dor de flori de sanziene, Iubesc macii ♥
*******************************************************************************************
Am semnat " Petitie pentru includerea IEI ROMANESTI in patrimoniul UNESCO" - numele meu este la pozitia 10101 ☺

Vacanta la Roma - Colosseum

(completare la "Vacanta la Roma - Generalitati" si Vacanta la Roma - Piazza Venezia")

Sentimente din cele mai ciudate si emotii puternice pun stapânire pe turistul care paseste poarta de intrare în Colosseum. Cea mai mare constructie a Dinastiei Flaviene, una din cele mai grandioase edificii ale Imperiului Roman - este înca posibil de vizita dupa mai bine de doua mii de ani!
Amfiteatrul roman a fost inaugurat în anul 80 d.Hr. si ceremonia a durat 100 de zile! Ceea ce atunci a reprezent distractie pura, astazi catalogam ca înalta barbarie! Timp de o suta de zile, în arena amfiteatrului au fost ucise peste 5000 de animale (animale exotice aduse din Orientul Mijlociu şi Africa - lei, hipopotami, rinoceri, elefanţi, girafe, tigri, crocodili etc.), spre deliciul spectatorilor!
Timp de 450 de ani, cu mici pauze cauzate de reparaturi, arena a gazduit cele mai crude spectacole: lupte între gladiatori, luptele între sclavi - barbati, femei si animale, loterii imperiale si executii publice, decise de spectatori prin simpla ridicare sau coborâre a degetului mare - verdict ce a însemant gratierea condamnatului sau taierea capului. Pe lânga aceste spectacole numite "munera"aveau loc si simulari de bătălii navale - când arena era inundată printr-un sistem de canale, spectacole fiind numite "navalia proelia" si spectacole "sylvae" ce prezentau scene din natură. Cu ajutorul sistemului cu scripeţi şi al unor lifturi speciale, animalele şi decorurile erau aduse din subteran pe podeaua din lemn a arenei. Temelia amfiteatrului are o adâncime de 12 metri.

Locurile în amfiteatru erau repartizate în functie de rangul social. Cele mai bune locuri pentru vizionare erau în partea inferioara, lojele special rezervate împaratului si suitei erau în partea de nord. Sub forma de cruce, patru din cele 80 de bolti, erau rezervate intrarii invitatilor de onoare. Toate zonele de acces erau numerotate, la fel si locurile si fiecare spectator primea o bucata de ceramica pe care era imprimat numarul intrarii în amfiteatru si numarul locului. Respectând numarul intrarii, coridoarele circumferențiale conduceau direct spre locuri.
Autoritatile religioase intrau prin partea de sud. Senatorii aveau deasemenea locuri retinute la acest nivel. Rândurile următoare erau rezervate familiilor de patricieni, magistraţilor si cavalerilor fara funcţii în Senatul roman.
Etajul mijlociu era rezerva pentru cetatenii bogati si tot aici existau sectoarele speciale pentru soldati, preoti sau scribi. Ultimele rânduri erau ale saracilor, sirul terminându-se cu un podium din lemn, pentru locuri în picioare.

Pe timpul domniei lui Honorius, în anul 404, luptele gladiatorilor în Colosseum au fost interzise, însa în anul 523, cu ocazia realegerii lui Theodoric cel Mare, arena a mai gazduit pentru o ultima oara un spectacol munera. Încet încet, populatia a pierdut interesul pentru spectacolele non-violente din amfiteatru si edificiul a început sa se degradeze.
Începând cu secolul 6, localnicii au vazut în Colosseum o sursa bogata de "piatra de constructie" pentru case si garduri; mai târziu, saracii si-au amenajat locuinte si magazii în interiorul amfiteatrului. În plus, două cutremure puternice - în anii 847 și 1349, au avariat grandiosul edificiu roman. Colosseumul disparea putin câte putin în fiecare zi...
Abia în secolul al 18-lea, Papa Benedict al XIV-lea - unul dintre cei mai învățati și mai nobil papi ai Romei, a emis un edict prin care a interzis orice forma de comert sau mestesug în incinta Colosseumului. Spatiul a fost declarat "teren sfânt" si a demarat un program pentru reconsolidarea si restaurarea Colosseumului.

Tot în vremea lui Benedict al XIV-lea (1744), în arena Colosseumului a fost ridicata o cruce în memoria miilor de martiri care si-au pierdut aici viata. Crucea martirilor din Colosseum a fost mutata la intrarea principala în anul 1939 si astazi reprezinta un loc de pelerinaj pentru multi credinciosi din lumea întreaga. Procesiunea "Drumul Crucii" din Vinerea Mare trece în fiecare an prin Colosseum.
Începând cu Epoca Renașterii grandiosul edificiu a fost admirat, i s-a recunoscut si apreciat adevărata valoare. În secolul al 19-lea s-au asigurat zidurile dărăpănate, s-a început explorarea arheologica si monumentru a început sa stârneasca tot mai mult interesul turiștii educați din nordul Europei.

Fatada a fost restaurata în anii 1807 si 1827, interiorul în 1831, 1846 si 1930. Înainte de al Doilea Razboi Mondial, Mussolini prin ideologia nationalista de identificare a dreptului strămoșesc si definire a comunităților istorice, a ordonat sapaturi arheologice si a transformat Colosseumul în muzeu.
Astazi, Colosseumul este considerat un simbol al Romei, reprezinta una din cela mai mari atractii turistice ale Romei moderne si atrage anual peste 5 milioane de turisti.

Roma - Monumento Nazionale a Vittorio Emanuele II

"Monumento Nazionale a Vittorio Emanuele II" cunoscut si sub numele de "Vittoriano" sau "Altare della Patria" - este monumentul național italian închinat primului rege al Italiei Unite - Victor Emmanuel II, rege care a înfaptuit unificarea Italiei în anul 1861, declarând totodata Roma ca si capitala a tarii. Supranumit "regele gentilom" el a păstrat Constituția liberală si a reusit separarea puterii statului si a bisericii.
Opera arhitecturala dedicata aniversarii a cincizeci de ani de la unire, a urmat stilul neo-clasic, în totala discordanță cu monumentele romane si cladirile mai vechi din Piazza Venezia, pe care realmente o domina. Monumentul are aproximativ 80 de metri înaltime si 120 de metri lățime si este vizibil chiar si din Piazza della Repubblica. Pentru a obtine suprafata dorita construirii monumentului au fost demolate multe cladiri medievale si chiar s-a modificat definitiv conturul Dealului Capitoliului - inima vechii Rome si cea mai importanta colina dintre cele sapte ale orasului.
Început în anul 1885, inaugurat în anul 1911 si finalizat în anul 1927, monumentul reflectă starea de spirit naționalist de la această dată. Construcția gigantică din marmură de Botticino alba ca spuma, este decorata cu numeroase statui alegorice, reliefuri și picturi murale, executate de artiști din toată țara.

Scara de la intrare duce catre o terasa cu doua fântâni cu reprezentări simbolice ale celor două mări care mărginesc Italia. Fântâna din stânga simbolizeaza Marea Adriatică și cea din dreapta, Marea Tireniană. Între fântâni se ridica statuia ecvestră de bronz reprezentându-l pe regele Victor Emmanuel, "părintele națiunii". Piedestalul contine reliefuri alegorice care reprezintă orașele italiene.
La baza statuii este mormântul Soldatului Necunoscut si Flacăra Veșnică, păzite zi și noapte de gărzi de onoare.
Partea centrala a monumentului este constituita dintr-o suita de coloane cu capiteluri corintice. Interiorul clădirii adaposteste "Museo del Risorgimento" compus din expoziții permanente despre războaiele italiene de independență, a steagurilor italiene, a navelor de război si o colecție de istorie marina.
Partea superioara este închisa printr-o terasa ce ofera o superbă ce ofera priveliste panoramica deasupra Romei. În stânga si dreapta monumentului, se ridica doua platforme ce poarta zeitati înaripate pe cvadrige. În stânga este Zeita Unitatii si în dreapta Zeita Libertatii.
Acest sanctuar al unificarii Italiei a fost poreclit de catre localnici "masina de scris" sau "tortul de nunta", datorita formei si a parapetului din marmura de un alb pur.

(articolul face parte din seria "Vacanta la Roma") 

Clubul cinefililor

32 - Saptamâna calendaristica 51/14.12-20.12
31 - Saptamâna calendaristica 50/7.12- 13.12
30 - Saptamâna calendaristica 49/30.11-6.12
29 - Saptamâna calendaristica 48/23.11-29.11
28 - Saptamâna calendaristica 47/16.11-22.11
27 - Saptamâna calendaristica 46/9.11-15.11
26 - Saptamâna calendaristica 45/2.11-8.11
25 - Saptamâna calendaristica 44/26.10-1.11
24 - Saptamâna calendaristica 43/19.10-25.10

23 - Saptamâna calendaristica 42/12.10-18.10
22 - Saptamâna calendaristica 41/5.10-11.10
21 - Saptamâna calendaristica 40/28.09-.10
20 - Saptamâna calendaristica 39/ 21.09-27.09
19 - Saptamâna calendaristica 38/ 14.09- 20.09
18 - Saptamâna calendaristica 37/07.09-13.09
17 - Saptamâna calendaristica 36/31.08-06.09
16 - Saptamâna calendaristica 35/24.08-30.08
15 - Saptamâna calendaristica 34/17.08-23.08
14 - Saptamâna calendaristica 33/10.08-16.08
13 - Saptamâna calendaristica 32/03.08-09.08
12 - Saptamâna calendaristica 31/27.07-02.08
11 - Saptamâna calendaristica 30/20.07-26.07
10 - Saptamâna calendaristica 29/13.07-19.07
9 - Saptamâna calendaristica 28/06.07-12.07
8 - Saptamâna calendaristica 27/29.06-05.07
7 - Saptamâna calendaristica 26/22.06-28.06
6 - Saptamâna calendaristica 25 (2015)/15.06-21.06
5 - Saptamâna calendaristica 24 (2015) /08.06-14.06
4 - Vacanta la Roma - azi si în anii '50 /Saptamâna calendaristica 23 (2015)/01.06-07.06
3 - Saptamâna calendaristica 22 (2015)/25.05-31.05
2 - Saptamâna calendaristica 21 (2015) /18.05-24.05
1 - Saptamâna calendaristica 20 (2015)/ 17.05

ANUL 2017/ 2018
♦ Noiembrie - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2017/11/un-film-pentru-noiembrie-clubul.html
♦ Drame politice - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2017/11/drame-politice-in-serial-clubul.html
♦ Recomandari filme - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2017/11/recomandari-filme-2017-clubul.html
♦ Romane si filme - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2017/12/romane-si-filme-clubul-cinefililor.html
♦ Golden Globe Awards 2018 - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2018/01/clubul-cinefililor-golden-globe-awards.html

♦ Mult-mult negru pe covorul rosu - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2018/01/mult-mult-negru-pe-covorul-rosu.html
♦ Filme premiate 2018 - http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2018/01/filme-premiate-2018-clubul-cinefililor.html
♦ The Tale (2018)

Anul 2019
♦ Filmele premiate sunt chiar filme bune?! Golden Globe Awards
♦ Nominalizarile la Oscar 2019 si recomandari filme, seriale
♦ La poarta eternitatii 
♦ Filme 2018
♦ Oscar 2019
♦ Recomandari filme si serial
♦ Recomandari filme si seriale
♦ Downton Abbey
♦ Amazon- The Marvelous Mrs. Maisel

Anul 2023 

vezi lista aici: https://vis-si-realitate-2.blogspot.com/2023/03/clubul-cinefililor-2023.html

Anul 2024: 

♦ Golden Globes 2024 

♦ Recomandari de weekend

"Pilonul magic"

Daca faceti o plimbare cu vaporasul pe lacul Bodensee, sculptura din capatul digului localitatii Meersburg vă va atrage cu siguranta atentia ☺
Localitatea Meersburg din Germania, este portul cel mai apropiat de Insula Mainau.

În luna aprilie a anului 2007, la capatul promenadei a fost dezvelita una din lucrarile sculptorului Peter Lenk Bodman, lucrare intitulata "Pilonul Magic". Sculptura prezinta portrete satirice ale unor personalitati celebre din istoria orasului Meersburger dovedind ca în Germania libertatea de exprimare este neîngradita. La fel si imaginatia artistilor!
În vârful pilonului este un pescarus care se învârte în functie de suflarea vântului si reprezinta o metafora la una din poemele Annettei von Droste zu Hulshoff (1797 - 1848) având titlul  "Am Thurme" (La turn). Poeta a fost prietena cu Fratii Grimm,, cu Clara Schumann si Robert Schumann, cu sopranista Angelica Catalani si alte personalitati ale artei si culturii acelei epoci.
O alta personalitate reprezentata pe pilon est cumnatul Annettei, scriitorul si colectionarul de manuscrise medievale  Josef Freiherr von Laßberg (1770-1855).
Exorcistul Johann Joseph Gassner (1727-1779) este ilustrat într-un spectacol grotesc, la fel si domnisoara Wendelgard von Halten, care datorita bogăției și poziției sale sociale a dominat regiunea viticola folosindu-si influenta în propria favoare. A impus un regim quid pro quo si s-a razbunat pe Meersburg lasând mostenire orasului Konstanz cele mai bune podgorii din localitate.

De asemenea pilonul îl reprezinta pe "doctor minune" Franz Anton Mesmer, fondatorul teoriei pseudoștiințifice a magnetismului animal (mesmerism). Ideile și conceptele sale l-au condus la efectuarea studiilor științifice asupra hipnozei.