Si pentru ca darul din dar se face...îl ofer mai departe:
(calator, Dudu mic si capos ...gargarita mea iubita, Pauza de ceai - cu Alina, Vaca verde, În căutarea blogului pierdut, Carmen Musat Coman, INCERTITUDINI, Q.E.D. )




Cu speranta ca v-am trezit dorinta de a ma apostrofa sau de a-mi da dreptate, va invit sa ma însotiti într-un exercitiu pe care l-am putea numi „de la viata ca vis - la visul ca viata“, la capatul caruia vom avea toti de câstigat, descoperind ca am devenit mai întelepti, mai buni, mai aproape de oameni…


te rog frumos sa fii darnic cu prietenii mei de pe blog, sa le aduci din partea mea câte un sac de sanatate, o punga cu fericire, un pachetel de vise, zâmbet si stele în priviri si o cutie cu bucurii...





Am deschis un ochi azi dimineata pentru ca mirosul de cafea îmi gâdila narile...Când am auzit-o pe fiica mea Adela, soptindu-mi ca-i trebuie cheia de la masina...i-am deschis brusc pe amândoi! S-a asezat pe marginea patului si mi-a pus zâmbind ceasca de cafea pe noptiera. Pe partea sotului meu, ca în oglinda, Raluca depunea o ceasca identica si cu privirea sustinea cererea sorei mai mari. Pâna când sa putem articula primul cuvânt, fetele ne-au adus la cunostinta faptul ca într-o ora "trebuie" sa se întâlneasca în München cu "ceilalti" si de acolo vor pleca mai departe cu un microbuz în Salzburg, ca este o actiune spontana, ca doresc neaparat sa ia parte, ca acolo Târgul de Iarna are aspect adevarat de iarna!