Mai apoi, ma bucuram de o cafeluta la fel de mult ca despre întâlnirea cu prietenele, sau invers...Oricum, una fara alta nu exista.
Pe masura ce am înaintat în vârsta, am devenit mai egoista...Acum nu mai împart magia momentului cu nimeni! Iubesc minutele diminetii, în care sunt doar eu si cafeluta. Încep sa savurez licoarea parfumata înca din momentul în care este foarte fierbinte si, ma las sedusa de aroma puternica a aburilor.
a dupa fiecare sorbitura si evadez în lumea fanteziei, libera între infinitul dintre doua clipe. Spuma danseaza...amintiri despre viitor? În primul moment sunt doar ciudate forme, în urmatorul au deja asociate nume iar în imediat urmatorul, capata un cu totul alt aspect! Si jocul reîncepe...Fac alte conexiuni, caut cea mai potrivita forma si imaginea dispare la urmatoarea degustare...Acest joc al imaginatiei îmi confera optimismul si vigoarea ce ma însotesc pâna la ... urmatoarea pauza de cafea. Îmmm...cine-i poate rezista?
Ce servici de cafea mortal ai! sa tot bei cefelute! Îmmm parca simt i eu aroma! :-)
RăspundețiȘtergeresi eu ma joc cu spuma de cafea! si cu norii pe cer...Suntem surori? :-)
RăspundețiȘtergereCodruta: :-)
RăspundețiȘtergereLiliana: Evident, suntem doar fetele Evei!